De un an și jumătate ne întrebăm cum scăpăm de ei. Cum scăpăm de PSD. Cum facem să nu ne mai conducă o grupare mafiotă care e clar că nu are chef să guverneze cu gânduri bune. În plus, nici nu e scopul lor să guverneze.
Opinii
Urcăm fără efort drumul către mânăstirea montană cățărată deasupra Egeii în SUV-ul puternic al proprietarului de hotel nici prea mare, nici prea mic, care s-a oferit să mă transporte cu propria mașină.
La ora la care scriu aceste rânduri, nu cunosc încă deznodământul ordonanței pe care guvernul-preș al doamnei „Douăzeci-douăzeci” se pregătește s-o dea pentru a-l salva pe „Daddy” de condamnare.
Adică mă gândesc la parlamentarii din teritoriu, mari și tari prin județele lor, dar cocârjați slugarnic, cu zâmbet bălos și ochiade studiate în preajma lui Dragnea.
O democrație liberală înseamnă instituții cu rol de arbitru puternice, independente și echidistante, ale căror decizii, bune sau rele, trebuie respectate. Cea mai importantă instituție de acest gen este Curtea Constituțională. Arbitrul suprem.
O știre seacă face ca astăzi, 9 iulie 2018, să fie una dintre zilele acelea în care se consumă atâta energie în România încât e greu, dacă nu imposibil să-ți păstrezi calmul.
Nu știu dacă Liviu Dragnea a gândit din timp o strategie sau, forțat de împrejurări, a improvizat pentru a-și salva pielea. Cert este că i-a ieșit. Rezultatul este cea mai obedientă şi limitată conducere de partid din toate timpurile.
În timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing a invadat Georgia, iar după cele de la Soci a anexat Crimeea și a aruncat Ucraina în război. Ce urmează după Mondialul de fotbal, pe care și-a dorit să-l găzduiască pentru a proiecta la nivel planetar imaginea unei Rusii renăscute?
