Atunci, noi am fost cei care am dat încă o șansă PSD. Și cred că e bine să nu uităm sinuciderea în masă din acea zi. Tot ce a urmat a fost ca o mică parte dintre noi să încerce, prin eforturi supraomenești, să salveze o țară de sinucigași. Nu știu cât am reușit. Uitându-mă la ce s-a întâmplat în seara asta în Parlament, cu masacrarea Codului de Procedură Penală, aș spune că ce am câștigat a fost ceva timp. Un an și jumătate.
Sigur că mai avem șanse. Democrația se pierde, dar se poate și recâștiga. Și se recâștigă în stradă, dar cu toții și plecând abia după ce pleacă ei. Asta e ce trebuia să facem după OUG 13, când anticipatele erau singura soluție. Când era evident pentru orice om cu o logică minimă că e exclus să continui patru ani cu acest PSD criminal.
Dar atunci ni s-a părut că anticipatele sunt prea mult. OK. Poate că acum o să ni se pară soluția. Poate. Dacă nu, asta e. Poporul ăsta a mai cunoscut zeci de ani dictatura. Și poate că n-a învățat încă tot ce trebuia din ea. Poate că mai are nevoie de niște zeci de ani.
