VIDEO Ce ne aduce Pachetul trei de măsuri al Guvernului Bolojan? Cine pierde și cine câștigă?

Coaliţia PSD-PNL-USR- UDMR a ajuns în unanimitate la "un acord asupra unui set de măsuri pentru modernizarea statului, stimularea economiei şi respectarea angajamentelor asumate de România la nivel european".

De asemenea, s-a decis adoptarea, în şedinţă de Guvern, a reformei administraţiei centrale şi locale, "un pachet care vizează reducerea suprapunerilor instituţionale şi eficientizarea proceselor interne ale instituţiilor".

VIDEO Ce ne aduce Pachetul trei de măsuri al Guvernului Bolojan

Laurențiu Stan, consultant financiar și fondator Kapital Minds, afirmă că noul pachet ar putea aduce bonificații și programe de încurajare a investițiilor, inclusiv pentru IMM-uri, fără introducerea unor noi taxe. Potrivit acestuia, accentul ar urma să fie pus pe domenii strategice și pe reforme care să reducă risipa din administrația publică.

Citeşte şi: Grindeanu anunță bani în plus la pensie și eliminarea CASS. „Austeritatea s-a încheiat”.

În opinia specialistului, reorganizarea administrativă ar putea genera economii semnificative la buget, în special prin reducerea fragmentării la nivel local, unde unele unități administrativ-teritoriale nu își pot susține cheltuielile curente din venituri proprii. În paralel, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private este văzută ca esențială pentru creșterea economică și pentru evitarea pierderii unor sume importante din PNRR.

Citește și: Ilie Bolojan anunță pachetul dublu de reforme: schimbări administrative și relansare economică

Laurențiu Stan, consultant financiar: Am văzut planurile ministrului de Finanțe privind pachetele de investiții și de încurajare a investițiilor și se pare că există domenii țintite, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii. Sunt anumite măsuri care ar putea să le încurajeze și să le ajute în continuare. Bineînțeles, se pune accent, așa cum ne așteptam, și pe domenii importante ale statului, cum ar fi apărarea.

Este firesc în condițiile actuale, dar, una peste alta, pare că se conturează o direcție de reformă, inclusiv reforma administrativă, aflată acum în discuție. Sper ca această reformă să fie făcută serios, pentru că acolo sunt mulți bani care ar putea fi economisiți.

Newsweek România: Este atât de greu să miști monstrul administrativ din România. Sper totuși că va fi urnit și măcar clătinat, pentru că acolo sigur se pot face economii mai mari de 10%, cât intenționează Guvernul să reducă. Tăierile nu pot fi făcute peste tot: sunt zone în administrația de stat unde mai trebuie bani sau personal și altele unde s-ar putea reduce chiar și 30–40% fără să se simtă.

În administrație s-ar putea face multe lucruri. Le spunem „tăieri”, sună urât, dar este nevoie de o reorganizare. Avem o fragmentare foarte mare, cu primării de comune foarte mici care nu își pot susține activitatea și salariile pentru personalul necesar. De aceea cred că economiile ar putea fi mai mari de 10% dacă se face o reorganizare reală a administrației locale. Rămâne de văzut ce se va întâmpla după acest pachet și dacă partidele din coaliție au ajuns la un acord comun.

Mai e o problemă: trebuie să și susțină reforma. Dacă o anunță, dar nu o susțin și apar proteste, lucrurile se blochează. Sunt orașe în România care nu își pot susține salariile, darămite comunele mici.

Exact. Veniturile din taxe locale din mediul rural nu sunt suficiente pentru a completa bugetele primăriilor, astfel încât să acopere salariile, utilitățile și celelalte cheltuieli.

Se vorbește de mult despre reforma administrativă și reorganizarea teritorială. Totul ține de voința politică. Nu cred că se va întâmpla prea curând, deși poate ar fi cea mai bună soluție pentru bugetul României și pentru contribuabili. Cum reacționează mediul de afaceri la o măsură de relansare?

Ar trebui să reacționeze foarte bine. Odată anunțate pachetele de investiții și de susținere a investițiilor din partea statului, investitorii privați ar trebui încurajați să intre în proiecte, inclusiv din străinătate, nu doar în cele foarte mari, ci și în proiecte mai mici. Acestea creează premise pentru creștere economică. Avem și fondurile din PNRR, pe care trebuie să le accesăm — depinde de noi. Până în august este nevoie de un efort major pentru a nu pierde miliardele de euro destinate proiectelor. Ar însemna foarte mult atât pentru bugetul statului, cât și pentru mediul de afaceri.

Totul funcționează în lanț: dacă investițiile mari merg și vin investitori în România, se traduc automat în mai multe locuri de muncă, salarii mai mari, consum și, în final, creștere economică.