Neerja Bhanot avea doar 22 de ani când zborul Pan Am 73 a fost deturnat la Karachi de patru teroriști. Tânăra însoțitoare de bord a ascuns pașapoartele americanilor și a ajutat pasagerii să fugă, sacrificându-și propria viață.
Neerja Bhanot avea doar 22 de ani când zborul Pan Am 73 a fost deturnat la Karachi de patru teroriști. Tânăra însoțitoare de bord a ascuns pașapoartele americanilor și a ajutat pasagerii să fugă, sacrificându-și propria viață.
Primul pașaport din România avea coperțile de culoare liliachie și a înlocuit vechile „răvașe de drum” existente în Țările Române. Dar actualul document de călătorie a fost rezultatul unei evoluții îndelungate la nivel global.
Nicolae Ceaușescu avea planuri mari cu insula de la Lacul Morii, cea care a fost reabilitată și transformată într-o oază de verdeață pentru bucureșteni începând de vineri, 18 septembrie. Insula a fost făcută din molozul clădirilor prăbușite în cutremurul din 4 martie 1977.
Deși n-a plecat la niciun război, recrutarea în armată în România comunistă era coșmarul tinerilor și nu numai, mai ales în contextul doctrinei „războiului întregului popor pentru apărarea patriei”. Astfel, toți cetățenii țării erau chemați în armată, cu câteva excepții.
Primele rețete românești de murături au fost publicate în 1849, dar delicioaele acrituri au o vechime de aproximativ 4.000 de ani. Interesantă este și originea cuvântului „murătură”, care diferă de cea a celebrelor „pickles” din lumea anglo-saxonă.
Cel mai vechi document original scris în limba română a fost redactat cu litere chirilice acum 505 ani. Era vorba de o scrisoare trimisă de negustorul Neacși din Câmpulung către judele Brașovului, Johannes Benkner, în care-l avertiza despre o invazie a otomanilor.
Orașul în care s-a inaugurat primul teatru din România a fost vizitat chiar și de Mihai Eminescu din rolul de sufleor al trupei lui Pascaly. Inaugurarea edificiului a avut loc în 1788, clădirea fiind funcțională și astăzi, găzduind tot evenimente artistice.
Prima stradă asfaltată din România are o vechime de 131 de ani și se află în „orașul de pe Bega” ce aparținea pe atunci de Imperiul Austro-Ungar. Pe de altă parte, drumurile din București au început să fie pavate cu piatră din anii 1830.