În ce oraș s-a înființat primul muzeu din România? A fost victima celui mai mare jaf de artă din istoria țării
Primul muzeu din România a fost înființat acum 209 ani,, în palatul unui fost guvernator al Transilvaniei. Muzeul a fost, în 1968, victima celui mai mare jaf de artă din istoria țării, patru dintre cele opt picturi furate nefiind găsite nici până astăzi.
În Piața Mare a Sibiului se ridică impunătoarea clădire a Muzeului Național Brukenthal, prima instituție de acest fel deschisă pe actuaul teritoriu al României.
El a fost fondat pe moștenirea unui fost guvernator sas al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal (1721-1803), care și-a lăsat toată averea Bisericii Evanghelice din România, cu condiția ca muzeul să fie unul public, deschis vizitatorilor,
Muzeul Brukenthal, deschis publicului în 1817
Baronul Samuel von Brukenthal s-a născut la 26 iulie 1721, la Nocrich, actualmente în judeţul Sibiu și a fost singurul exponent al comunității săsești transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcții publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717 - 1780).
El nu și-ar fi putut construi Palatul Brukenthal, inaugurat în 1779 și devenit ulterior unul din muzeele de referință din Europa, fără ajutorul socrului său, fost primar al orașului, cu a cărui fată, Sofia Katharina von Klocknern, s-a căsătorit în 1745.
Practic, Palatul de la Sibiu este amplasat pe două parcele de pământ deținute de socrul baronului Brukenthal.
Citește și: Care a fost cel mai mare jaf dintr-un muzeu din România? Lucrările furate, estimate la 25.000.000 $
Brukenthalul rămâne și după 209 ani muzeul cu cele mai diversificate colecții din România.
La ora actuală, „vizitatorii pot descoperi totul, de la artă europeană și românească, la arheologie, numismatică, mineralogie, cartografie, istoria farmaciei și paleontologie dar nu numai.
Toate sunt găzduite în nouă clădiri a căror istorie începe încă din secolul al XIII-lea”, a declarat, pentru Agerpres, managerul muzeului, istoricul Raluca Teodorescu.
Soții Brukenthal au avut o singură fiică, care a decedat la vârsta de patru ani, fiind bolnavă.
Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, murindu-i și soția, baronul von Brukenthal a lăsat moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea.
În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817, potrivit brukenthalmuseum.ro.
4 picturi furate în jaful din 1968 n-au mai fost recuperate
Samuel von Brukenthal a murit în 1803, la Sibiu, la vârsta de 82 de ani, muzeul fiind naționalizat în 1948, odată cu venirea la putere a regimului comunist.
Dar Muzeul Brukenthal a fost și victima celui mai mare jaf de artă din țara noastră petrecut în noaptea de 26/27 mai 1968, când au fost furate opt lucări de pictură europeană, estimate pe atunci la 25 de milioane de dolari, la ora actuală valoarea fiind de aproape zece ori mai mare.
Citește și: Cel mai mare jaf din România, comandat de un ministru de interne comunist. Care a fost prada?
„Țapul ispășitor” pentru furt a fost găsit muzeograful Theodor Ionescu, șeful Galeriei de Artă a muzeului.
Ancheta a fost realizată de 40 de milițieni coordonați de colonelul Dumitru Ceacanica, adus special din București, și de procurorul Mihai Stoica, conform dosaresecrete.ro.
Cum lui Ionescu nu i s-a putut dovedi implicarea în jaf, dar Securitatea avea nevoie de un vinovat, i s-a înscenat un proces de luare de mită, în baza declarațiilor date de colaboratori ai muzeografului și de colecționari, fiind condamnat la 6 ani de închisoare.
În 1972, Dumitru Ceacanica a renunțat la ideea că tablourile mai sunt în România și a închis ancheta cu „AN” - Autor Necunoscut.
Abia după trei decenii de la jaf, în 1998, au fost recuperate cu ajutorul Interpol, patru dintre cele opt lucrări furate de Brukenthal, ele fiind expuse în continuare publicului.
Citește și: Cum s-a furat Tezaurul de la Pietroasa? Metoda hoțului, demnă de Tom Cruise în „Misiune imposibilă”
Au rămas în continuare dispărute celelalte 4 lucrări furate:
- Anthony van Dyck - „Moartea Cleopatrei”;
- Christoph Amberger - „Portret de bărbat”;
- Jörg Breu - „Portret de bărbat”;
- Anonim german (posibil Hans Holbein cel Tânăr) - „Portret de bărbat”.
În București, cel mai vechi muzeu este „Theodor Aman”, dedicat marelui pictor- care a trăit între 1831-1891 - și deschis în 1908 chiar în fosta locuință a artistului, de pe strada CA Rosetti, nr.8.
