Cum a apărut Brifcor, una dintre băuturile răcoritoare preferate de români în comunism? În rețetă era și mărar
Brifcor, una dintre băuturile răcoritoare preferate de români în comunism, a avut un destin curios. Fabricarea ei a trecut de la concentratul de portocale, la vrej de tomate, un amestec de 14 plante și chiar distilat de mărar.
Brifcor a fost una dintre cele mai apreciate băuturi răcoritoare de români în reginul ceaușist, alături de Cico, Quic-Cola ori siropul BemBem.
Dar variantele autohtone ale unor sucuri au inclus o gamă mult mai largă, chiar dacă n-au avut același succes. Printre ele se numărau: Lămîița, Rocola, Socata, Zmeurata, Frucola, Aurora sau Citron.
Dar Brifcor a fost, în acea perioadă una dintre alternativele gustoase la Fanta occidentală, iar istoria sa este una curioasă, cel puțin la nivelul transformării rețetei de fabricație.
Brifcor, făcut inițial din concentrat de portocale importat din Grecia
Producţia de sucuri şi răcoritoare a fost o adevărata industrie în România. A apărut în anii '60, la solicitarea expresă a lui Ion Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu.
El a decis construirea unei reţele naţionale din 70 de fabrici de conserve. A adăugat fiecăreia şi câte o secţie specială de băuturi răcoritoare. Apoi a mai ridicat în ţară încă zece fabrici doar de băuturi răcoritoare, potrivit g4food.ro.
Brifcor era una dintre cele mai reprezentative băuturi răcoritoare cu gust de portocale din România comunistă. Se găsea la bufet sau alimentară, în sticle de 0,33 litri, depozitate în lăzi prăfuite.
Numele de Brifcor era un acronim de la „Băutură răcoritoare indigenă fabricată cu concentrat original românesc”.
Inițial, băutura era obținută folosinde-se concentratul de portocale importat din Grecia în schimbul căruia România oferea grecilor vin.
Dar, odată cu dorința lui Ceaușescu de a plăti datoria externă, din 1980 a fost stopat acest schimb, iar ordinul a fost ca specialiștii români să găsească o alternativă la acel concentrat, fără să altereze gustul sucului.
Astfel, Brifcor a fost dezvoltat de Institutul de Cercetări Pentru Valorificarea și Industrializarea Legumelor și Fructelor (ICPVILF) din București, în anii 1980.
Echipa care a dezvoltat alternativa locală la Fanta a fost condusă de chimistul Ion Jurubițǎ.
El a reușit „să substituie concentratul de portocale ce trebuia importat cu un concentrat produs din macerarea a 14 plante, unele din ele banale buruieni.
Culoarea Brifcor, obținută din vrejuri de tomate
Culoarea era obținută din vrej de tomate. În afară de concentrat și apă, în componența băuturii se mai adăuga zahăr și acid tartric.
Pe când lucra la ICPVILF, Ion Jurubiță a creat și rețeta pentru Lămîița, o altă băutură răcoritoare din aceeași perioadă, dar mai puțin apreciată decât Brifcor.
A doua rețetă a faimoasei băuturi Brifcor a fost dezvoltată la Ploiești după siropul BemBem, fabricat la Târgu Mureș.
Citește și: Cine a fost românul ce a creat nechezolul din vremea lui Ceaușescu? Ce era „cafeaua cu înlocuitori”?
Mult timp, la Progresul Ploiești s-au amestecat cisterne de BemBem cu un distilat de portocale, obținut din portocalele prea alterate pentru a mai fi vândute.
Amestecul semăna foarte tare la gust cu prima variantă de Brifcor, care se fabrica, oficial, doar la București.
Era greu pentru majoritatea românilor să-și dea seama că Brifcorul de Ploiești are alt gust decât cel de București erau minime, așa că genul acesta de acțiuni au fost încurajate.
Când fabrica de la Târgu Mureș a reușit să producă suc concentrat de BemBem cât să vândă și altor fabrici, chimiștii de la Fares Oradea au fost rugați să vadă dacă pot obține acel gust și din altceva decât morcovi și mere.
Acestia au dibuit repede secretele BemBem și au reprodus gustul acestuia folosind un distilat de mărar, care avea aceeași fracție cu concentratul de portocale folosit în Brifcor.
Astfel, băutura și-a păstrat gustul „de portocale” chiar și în lipsa concentratului respectiv.
Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?
După Revoluție, Brifcor a dispărut, piața românească fiind invadată de băuturile carbogazoase la care românii visaseră până atunci, în frunte cu Pepsi Cola și Coca Cola.
Totuși, în 2006, Brifcor a fost relansat de compania Romaqua Group, care deține branduri precum Borsec, Giusto, Stânceni sau Albacher.
Ea deține și brandul „retro” de sine stătător Lămâița, iar Brifcor este un sub-brand al Giusto, băutura găsindu-se pe piață sub numele de Giusto Brifcor, dar fără a mai avea succesul de altădată în condițiile concurenței feroce a companiilor străine cu branduri celebre în toată lumea.
