Ce voia Ceaușescu să facă pe insula de la Lacul Morii? Creată cu molozul clădirilor căzute în seismul din 1977
Nicolae Ceaușescu avea planuri mari cu insula de la Lacul Morii, cea care a fost reabilitată și transformată într-o oază de verdeață pentru bucureșteni începând de vineri, 18 septembrie. Insula a fost făcută din molozul clădirilor prăbușite în cutremurul din 4 martie 1977.
Insula de pe Lacul Morii era locul unde Nicolae Ceaușescu plănuia să ridice o reședință nouă, intenționând să abandoneze vila din cartierul Primăverii.
Dar Revoluția din decembrie 1989 a deturnat planurile fostului dictator comunist, iar insula a trecut prin decenii dificile, în care a fost lăsată de izbeliște de autorități.
Ea a intrat, finalmente, în reabilitare, în luna februarie a anului 2025, iar lucrările au vizat transformarea celor 3,4 hectare ale insulei într-o „oază de verdeață”, cu aproape 400 de arbori noi plantați.
Ceaușescu voia să-și mute reședința pe insula de la Lacul Morii
Denumirea de Lacul Morii provine de la existența în această zonă a unei mori de apă care a funcționat în trecut pe râul Dâmbovița, înainte de amenajarea lacului artificial.
Locuitorii cartierului Crângași cunoșteau zona sub numele de „Mociornița”, înainte ca lacul să devină de acumulare.
Citește și: Câți angajați avea Securitatea lui Ceaușescu? Cifrele aparatului care controla România
În urmă cu zeci de ani, aici se afla o biserică zidită în 1564 și un cimitir, dar zona a fost sistematizată după inundațiile din 1976, potrivit b365.ro.
Inaugurat în 1986, ca încununare a lucrărilor de sistematizare a cursului râului Dâmbovița, ce traversează Bucureștiul, Lacul Morii, cunoscut și ca Lacul Ciurel, se întinde pe o suprafață de 280 de hectare.
În jurul lacului s-au țesut legende sinistre, dat fiind că apele au înghițit o biserică și vechiul cimitir, trupurile decedaților fiind mutate de muncitori, câte s-au putut, timp de câteva luni.
Mai mult, Ceaușescu a ordonat crearea insulei din molozul provenit de la clădirile prăbușite la cutremurul din 4 martie 1977, ceea e i-a accentuat reputația lugubră.
Dar tot el a intenționat să aducă aici, cu locuințe cu tot, toată elita comunistă, ce ar fi „gravitat” în jurul reședinței dictatoriale de pe insulă.
Înconjurată de ape ce-ar fi fost păzite de ochi vigilenți, departe de orice privire indiscretă și legată de mal printr-o alee de acces unde securiștii-paznici ar fi selectat „bobul de neghină” în privința musafirilor, insula putea fi reședința perfectă pentru cuplul dictatorial.
Citește și: De ce la meteo, în timpul lui Ceaușescu nu se anunța niciodată caniculă? Temperatura maximă admisă
„La un moment dat, a vrut să-și mute reședința (…) A vrut să-și facă o reședință în zona comunei Roșu, în mijlocul Lacului Roșu, pe o insuliță”, afirma Camil Roguski, cel supranumit „arhitectul lui Nicolae Ceaușescu”, în cartea „Adevăruri interzise”.
Tot conform acestuia, în jur, pe maluri, urmau să fie ridicate vilele unde ar fi stat, în apropierea, dar și la îndemâna lui Ceaușescu, toți demnitarii de partid și de stat.
Chiar de folosește o altă denumire a lacului, Roguski se referă la cel aflat la „granița” cartierelor bucureștene Crângași, Giulești și a satului Roșu, ce aparține de comuna Chiajna.
Multă vreme după 1990, doar ruinele unei intrări ce s-ar fi vrut, probabil, monumentale și „scheletul” unui pavilion în stil roman au mai rămas mărturii ale „gloriei” ce i se pregătise insuliței.
Citește și: Cine a fost românca vândută de Ceaușescu unui dictator african? Prețul: 10% din diamantele țării
Dar, de vineri, 18 septembrie, insula a căpătat o nouă viață, după reabilitarea făcută de Primăria Sectorului 6. Iar un loc bântuit de fantome are acum un destin viu.
