Pare cunoscut? Cum cereau studenții din Evul Mediu bani părinților? „Orașul e scump și am multe cheltuieli”

Unele lucruri nu se schimbă niciodată. Studenții universităților de acum sute de ani aveau aproape aceleași solicitări și motive pentru a cere bani părinților lor ca și cei de acum.

Acest lucru e dovedit de scrisorile păstrate până la noi, în care tinerii studioși ai Evului Mediu îmbrăcau într-o formă cât mai respectuoasă cererile lor de ajutor financiar și nu numai, pentru cărți, cazare, hrană și îmbrăcăminte.

Cum cerea un student de acum 800 de ani bani de la tatăl său?

Mai multe scrisori păstrate din Evul Mediu ne oferă o imagine asupra vieții studențești, inclusiv asupra presiunilor financiare cu care se confruntau tinerii care studiau departe de casă.

Unele sunt politicoase și atent argumentate. Altele sugerează că studenții medievali puteau fi la fel de inventivi precum cei din zilele noastre atunci când trebuiau să explice de ce aveau nevoie disperată de mai mulți bani.

Citește și: 2.300 de euro pentru studenții care joacă jocuri video. Ce condiție impune o universitate din Marea Britanie

Un exemplu provine din anii 1220 și îl privește pe un student care învăța la Oxford, celebra universitate din Anglia, înființată în 1096. Epistola cu solicitările sale s-a păstrat într-o colecție de scrisori-model, reprezentative pentru acest fenomen.

„B. către venerabilul său magistru A., salutări. Vă scriu pentru a vă informa că studiez la Oxford cu cea mai mare sârguință, însă problema banilor îmi stă foarte mult în calea progresului, căci au trecut deja două luni de când am cheltuit ultimii bani pe care mi i-ați trimis.

Orașul este scump și am multe cheltuieli; trebuie să plătesc chiria pentru locuință, să cumpăr cele necesare și să mă îngrijesc de multe alte lucruri pe care nu le pot enumera acum.

De aceea, rog cu respect paternitatea voastră ca, îndemnat de mila dumnezeiască, să mă ajutați, astfel încât să pot duce la bun sfârșit ceea ce am început atât de bine.

Căci trebuie să știți că, fără Ceres și Bacchus, Apollo se răcește”, scria studentul, potrivit turismistoric.ro.

Ultima frază făcea trimitere la mitologia clasică: Ceres era asociată cu agricultura și hrana, Bacchus cu vinul, iar Apollo cu cunoașterea și învățătura.

Cu alte cuvinte, autorul scrisorii transmitea părintelui său faptul că studiul devine considerabil mai dificil atunci când studentul nu are nimic de mâncat sau de băut.

Studenții medievali aveau, de asemenea, la îndemână numeroase explicații atunci când părinții ezitau să le mai trimită bani.

Citește și: Universitatea făcută de premierul desemnat Adrian Veștea s-a desființat. Avea calificativ „lipsă încredere”

Se puteau plânge că orașul universitar în care locuiau era deosebit de scump sau puteau da vina pe creșterea costului vieții din cauza unei ierni aspre, a unui asediu, a unei recolte slabe ori a unui aflux neobișnuit de mare de studenți. 

Alte scuze erau mai personale: mesagerul care transporta ultima sumă trimisă de acasă fusese jefuit sau dispăruse cu banii, în timp ce unii studenți susțineau că împrumutaseră deja cât putuseră de mult de la colegii lor.

Indiferent de situație, părea să existe întotdeauna un motiv bun pentru care era nevoie urgentă de mai mulți bani.

Un alt exemplu provine de la doi frați care studiau la o universitate din Franța în secolul al XIII-lea.

Studenții cereau bani pentru cazare, haine, mâncare și cărți

Ei i-au scris tatălui lor pentru a-l informa că, din punct de vedere academic, lucrurile mergeau bine. Din păcate, situația lor financiară era cu totul alta.

„Preaiubiților și respectabililor noștri părinți, M. Matre, cavaler, și M., soția sa, M. și S., fiii lor, le trimit salutări și ascultare filială.

Vă scriem pentru a vă informa că, prin mila dumnezeiască, suntem sănătoși în orașul Orléans și ne dedicăm cu totul studiului având în minte cuvintele lui Cato: «A cunoaște orice lucru este vrednic de laudă». 

Locuim într-o casă bună, la două clădiri distanță de școli și de piață, astfel încât putem merge zilnic la cursuri fără să ne udăm picioarele.

Avem, de asemenea, colegi buni în casă, foarte avansați în studii și cu o purtare excelentă, un avantaj pe care îl apreciem foarte mult, căci, așa cum spune Psalmistul: «Cu omul drept Te vei arăta drept»”.

Citește și: Ce meserii pentru care nu îți trebuie facultate sunt cele mai bine plătite în România

Dar toată frumoasa și umila introducere pregătea terenul pentru adevăratul scop al scrisorii: solicitarea de ajutor financiar.

„De aceea, pentru ca lucrul nostru să nu înceteze din lipsă de material, rugăm paternitatea voastră să ne trimită prin purtătorul acestei scrisori, B., bani pentru cumpărarea pergamentului, a cernelii, a unui pupitru și a altor lucruri de care avem nevoie, într-o sumă suficientă încât să nu ducem lipsă din pricina voastră,

Doamne ferește!, ci să ne putem încheia studiile și să ne întoarcem acasă cu cinste. Purtătorul scrisorii va putea lua, de asemenea, încălțămintea și ciorapii pe care trebuie să ni-i trimiteți, precum și orice vești de acasă”, scriau cei doi frați.

Citește și: Au început examenele pentru facultate din 2026. Cum arăta viața universitară în perioada interbelică?

Banii nu erau singurul lucru pe care studenții medievali îl cereau de acasă. Printre exemplele păstrate se numără solicitări de cărți, pergament, pantaloni, pânză și așternuturi.

Doi frați care studiau la Chartres i-au cerut chiar mamei lor să le trimită piei groase de miel pentru îmbrăcămintea de iarnă, pergament pentru realizarea unui psaltire, cizmele mari ale tatălui lor și niște cretă bună, pentru că cea pe care o aveau era, aparent, complet inutilă.

Există, de asemenea, câteva răspunsuri epistolare în care părinții le trimit bani copiilor, dar însoțite de avertismente să nu îi cheltuiască prea repede. Pare că nimic nu s-a schimbat în secolele ce au trecut de atunci.