
Liviu Nicolae Dragnea, alegem între Teleorman și Bruxelles?
Îți scriu pe numele complet, de infractor: hai să nu ne mai mințim! - singurul moment în care-am fost cu adevărat uniți, în suta asta de ani, a fost acel decembrie ‘89.
Îți scriu pe numele complet, de infractor: hai să nu ne mai mințim! - singurul moment în care-am fost cu adevărat uniți, în suta asta de ani, a fost acel decembrie ‘89.
Alianța Vestului - să le luăm pe rând, ca să nu mai sufere naționaliștii spumanți.
Până mai ieri, trolii care binecuvântau apropierea României de Maica Rusia stăteau mai mult pe Facebook; mai puneau, între două poze cu mâțe, și o sopârlă despre ortodoxism, Orchestra Armatei Roșii și bărbăția lui Putin și cam asta era tot.
Pentru că exact asta se va întâmpla; e șmecheria confortabilă și pentru Dragnea și pentru Tăriceanu, amândoi bombardați de la Bruxelles cu ultimatumuri.
Ieri s-a dărâmat casa lui Brâncuși, cel refuzat de patru ori de Academia Română – ai auzit să iasă cineva, o declarație de regret, o soluție?
Doar doi ani și am trecut de la insula de stabilitate, așa sărăcuță cum era, la capra râioasă cu coada pe sus – asta a reușit gașca lui Dragnea.
Da, chiar dacă-și plimbă dantura aia stricată prin străinătățuri, e mort. Mai dă din picior din când în când, ca-n filmele cu extratereștri, i se mai plimbă poza pe la teveurile de partid, dar e mort.
Altă soluție, după demonstrația de ieri, nu mai e – sau gașca turcită ne va da de pământ. România și-a arătat fața urâtă, neîmblânzită, primitivă: instituțiile care trebuiau să apere oameni au năvălit peste ei cu pulane și gaze lacrimogene.