Penalii scapă de pușcărie – asta a votat Parlamentul României. Adică aleșii noștri – și când citești ”noștri”, să știi că e suma tuturor asistaților, mințiților, fraieriților, șnapanilor și analfabeților. Doar greva fiscală cred că ne mai salvează.
Sabin Gherman
Va fi greu de reclădit, va fi și mai greu de recâștigat încrederea că mai avem vreo șansă, dar e unica soluție acum – mai târziu, dacă o cărămidă va zbura în geamul guvernului, încă un milion de cărămizi vor zbura; va fi care pe care.
Dincolo de spaime și fibrilații identitare, mișcările împotriva centralismului se coagulează, în sfârșit arătând guvernanților că România nu e suma ministerelor din București.
Îți scriu pe numele complet, de infractor: hai să nu ne mai mințim! - singurul moment în care-am fost cu adevărat uniți, în suta asta de ani, a fost acel decembrie ‘89.
Următoarea mișcare a ăstora se întrevede deja: vor forța ieșirea cu coada pe sus din euro-grupurile parlamentare: PSD de la socialiști, ALDE de la liberali.
Până mai ieri, trolii care binecuvântau apropierea României de Maica Rusia stăteau mai mult pe Facebook; mai puneau, între două poze cu mâțe, și o sopârlă despre ortodoxism, Orchestra Armatei Roșii și bărbăția lui Putin și cam asta era tot.
Au pus mâna pe instituții, pe media, au momit prostimea și au cumpărat tăcerea celor ce pricep.
Ieri s-a dărâmat casa lui Brâncuși, cel refuzat de patru ori de Academia Română – ai auzit să iasă cineva, o declarație de regret, o soluție?
