Nouă lucruri despre români, maghiari, autonomie. Lucruri simple, despre care nu se vorbește

DE Sabin Gherman | 19.11.2018 - 16:11

Sunt de spus înc-o dată și poate de încă o sută de ori, dacă ne uităm la ce haloimăs a făcut presa cu mitingul secuilor; mulți văd doar pozele cu steaguri albastre și preferă să pună restul sub preș.

SHARE

1.       Da, s-a strigat s-a scandat în favoarea autonomiei. Dar autonomia înseamnă, în definitiv, autogospodărire – doar cei ce nu sunt în stare să se autogospodărească numesc asta separatism. Exemple? Statul român și-a construit în timp o mulțime de stabilopozi birocratici, de fapt niște stătulețe mai mici care sfârșesc prin a opri dezvoltarea comunităților; vrea Timișoara să pună pe Bega vaporașe? – stă un an până cineva (nu se știe cine) pune ștampila cu „aprobat” la București. 

Vor moldovenii autostradă, și încă pe bani gratis de la UE? – a durat ani, a fost nevoie de două marșuri motorizate ca guvernul central să aplece un sfert de ureche. Pitești-Sibiu? De zece ani tot neclară e situația, mai catadicsește câte-un oficial să mormăie că, da, sigur se face – între timp, în Maroc se produc mai multe Dacii decât la Pitești. Or, comunitățile nu funcționează așa, cu permis de la Centru, nu sunt vasale, ci parteneri  în interiorul legilor; fiecare comunitate are resurse specifice, atitudini specifice, oportunități și nevoi specifice. Și tu, statul, în afară de un haos național-unitar-indivizibil, ce faci?

2.       S-a mai spus clar și răspicat că naționalismul nu e niciodată o soluție, indiferent în ce limbă e strigat mulțimii – asta probabil deranjează la fel de mult ca „autonomia”, mai ales când nu prea ai ce să arați de Centenar: autostrăzi ioc, în spitale se moare, educația e la pământ și, colac peste pupăză, în loc să te bucuri că ești parte din cel mai prosper sistem de pe planetă – Uniunea Europeană, și din cel mai securizat sistem de pe planetă – NATO, ești arătat cu degetul și lumea civilizată te evită. În asemenea condiții, te mai salvează doar protocronismele ălora de n-au mai citit o carte de treizeci de ani și dorm cu tăblițele de la Tărtăria sub cap.

3.       Declarația de la Alba Iulia, da, a fost amintită în discursuri. Da, eu însumi am spus (trrrădătorrr, clarrr!) că Declarația, dacă ar fi fost respectată, ar fi făcut din țara asta un loc bun și onest pentru toți locuitorii ei, indiferent în ce limbă visăm sau la ce biserică mergem duminica. Nu scrie în manuale, dar e probabil cel mai modern document ratat al secolului XX – ar fi putut obloji o istorie mereu prea înfumurată prin părțile astea. 

Declarația de la Alba Iulia ar fi putut pune temelia unei noi Românii, moderne – a fost preferată Constituția din 1923, impusă prin șmecherii balcanice și ardelenilor și moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului – iar nu scrie în manuale, dar Constituția asta a fost adoptată după ce Brătianu a înlocuit Adunarea Constituantă promisă ne-valahilor cu Parlamentul dominat de gruparea lui; nemulțumirile au fost imense, dezbaterile, dure până la amenințări de dez-unire; și moldovenii și ardelenii propuseseră proiecte de constituție descentralizatoare, atentă cu tradițiile noilor veniți în România Mare  – n-au fost luați în seamă, boierimea liberală din Sud încălecase deja țara și încerca banul cu dinții.

4.       La fel de răspicat: culturile, toate, sunt egale, „bună ziua”, „jo napot” sau „guten tag” înseamnă același lucru și va trebui să-i recitim pe Slavici și pe Kos Karoly dacă într-adevăr credem în unitate în diversitate – doar că respectul diversității înseamnă un pic mai mult decât simple discursuri sau legi faultate la jumătate. 

De ce deranjează steagul secuiesc dacă el e simbolul care strânge oameni laolaltă? Strânge istoria lor, tradițiile lor, cântecele lor și toate amintirile lor din vremi, așa cum face orice steag. În Bucovina e steagul Bucovinei, arborat pe instituții, ba, dacă ne amintim bine, Tăriceanu însuși saluta acum ceva ani drapelul Maramureșului. Gata, a rămas România fără Bucovina și Maramureș? Sau tocmai în aceste regiuni adoră turiștii să meargă, fermecați tocmai de tradiții, cântece, locuri, istorii? 

Anul trecut, la o manifestare de 15 martie, un tânăr a fost amendat la Cluj pentru că – citez din procesul verbal al Jandarmeriei – „purta drapelul Transilvaniei de dinainte de 1918”. Om fi noi, transilvănenii, mai ciumați sau de fapt le e spaimă că încă nu ne-au pus în de-a-ntregul cu botul pe labe? Deranjează că Transilvania există de o mie de ani – și încă dinainte de ministerele din București? 

5.       Transilvania, iarăși – ai observat că despre regiunea asta se vorbește doar când e vorba despre maghiari? N-am auzit niciun rumân verde, spăriet dintr-ăsta că fug „ungurii” cu Ardealu-n roabă, vorbind că Legea Moților, 33/1996, încă nu e respectată, deși au trecut deja 22 de ani de la votarea ei. Niciun spăriet nu s-a legat cu lanțuri de ruinele Autostrăzii Transilvania, cea care ar fi dus la export mărfuri de miliarde și cea care, legată dacă ar fi de Autostrada Iași – Târgu Mureș, ar fi șansa moldovenilor de a-și reporni economia. Mai repede arată la știri miorlăielile ălora de se plâng că nu pot cumpăra mici în Secuime decât o mobilă tradițională, un meșter popular sau pur și simplu o rețetă de kurtos kolacs sau poale-n brâu.

6.       S-a mai spus la mitingul din Ținutul Secuiesc că autonomia nu înseamnă independență. Nu va intra nimeni cu pașaport într-o regiune, după cum, după legea 215/2001, a autonomiei publice locale, primarul din Târgu Frumos nu cere vreun pașaport ieșeanului sau doljeanului. Autonomia nu înseamnă nici măcar egoism – o cotă din bugetul regional intră într-un buget de solidaritate interregională, tocmai ca să șteargă diferențele flagrante de dezvoltare. Ce avem acum? În loc să aducem regiunile sărace la nivelul celor bogate, aducem regiunile bogate la nivelul celor sărace; asta face centralismul în toată lumea, nu doar la noi – doar că la noi cartea nu mai înseamnă mare lucru pentru guvernanți.

7.       Ai auzit vreun primar plângându-se că n-a putut asfalta satul că i-au furat separatiștii asfaltul? Nu cred – dar sunt sigur că l-ai auzit suduind centralismul. Problema României nu separatismul e, ci acest centralism aberant – și asta vine din meteahna istorică a unui stat ce s-a ferit mereu de parteneriatul cu propriul cetățean. Din cauza separatismului nu se fac autostrăzi, școli, spitale? Da?

8.       Și încă o dovadă de trrrădarrre, tot a mea: pe vremea Vienei, Transilvania exista. Pe vremea Budapestei, Transilvania exista. Și a venit vremea ”frățească” a Bucureștiului și Transilvania nu mai are voie pe hartă. Nu e adevărat? Au preferat să facă tot felul de Nord-Vest-uri, Centru-ri și alte mâzgăleli pe hartă, doar-doar or evita să scrie Transilvania. La fel cu Moldova, Bucovina, Banatul, Dobrogea sau Oltenia. Le e frică de regiuni istorice, le-a băgat în cap vreun securist idiot că numele regiunilor care compun România sunt o vulnerabilitate pentru România? Ca trrrădătorrr,declar & scriu & semnez, na, că în veci nu voi fi nord-vestean – dar ardelean mereu! Vedea-l-aș și pe moldoveanul care-și zice nord-estean... De fapt, e o măgărie istorică: Transilvania e probabil cea mai cunoscută regiune de pe glob – că Hollywood, că vampiri, asta e....  -, potențialul turistic e imens, te țin în brațe marile siteuri de turism și te recomandă peste tot, ba mai vine și Prințul Charles și te promovează ca nimeni altul – și tu, guvernantul de la București, ai încă spaime că Ardealu’ fuge cu trenu’ de Viena via Budapesta. La ce naiba te-ai mai ocoșit să intri în Uniunea Europeană dacă nu înțelegi nimic din secolul 21?

9.       Asta nu s-a mai spus la mitingul din Secuime, dar e de zis aici: dacă statul român va privi regiunile din afara Bucureștiului ca pe niște ancore strategice, dacă le va menține în aceeași spurcată vasalitate administrativă, atunci statul român va avea o problemă. Deocamdată, singurul punct separatist de pe harta României e chiar Palatul Victoria – singurătatea ciufută a unui guvern mereu speriat de diversitatea țării pe care se presupune c-o guvernează  versus aspirațiile oamenilor de după Bariera Vergului. Sau să vorbim de ziua de azi, adică RoExitul scrâșnit printre dinți de guvernanți versus dorința celorlalți de a rămâne în Uniunea Europeană – ce crezi că se va întâmpla?, ne vom închina la suleimanii de Teleorman? Pas!

Lucrurile sunt chiar simple; trebuie doar să accepți o distribuție onestă a identității, să cugeți un pic la diversitate ca la o plus-valoare, dar și la o țară care, pur și simplu, e condusă de o sută de ani de niște tipi care tot de o sută de ani n-au mai citit o carte – no, baszd meg, am zis carte? No, asta da trrrădarrre adevărată!

Comentarii

© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.