Că nu sunt toate perfecte, că sunt frustrări și că-i mai multă sudoare decât veselie – da, dar tot e mai bine decât până acum.
Și ce fac ai noștri, după ce s-au prins că în democrație hoții merg la pușcărie, indiferent de ce hram poartă?
Dacă până acum gașca din PSD trecea drept un accident prostesc al zilelor noastre, zic că ar trebui să luăm seamă: e mai mult decât atât. Ce se vede: de doi ani, România merge pe un alt drum decât Uniunea Europeană. Principii, valori, atitudini pro-europene au fost înlocuite rapid de lupta împotriva justiției. Mai adaugă la asta populismul aruncat unei populații din ce în ce mai puțin educate – pe românește: mai proaste. Peste toate, o economie în derivă – fără vreo investiție în infrastructură, fără nicio viziune în inovare sau agricultură sau sănătate, dar, cum spuneam, cu cel mai mic PIB alocat Educației (2,93%) din lumea civilizată.
Asta a fost doar prima fază a nemerniciei socialiste. De o săptămână asistăm la realitatea brutală a trecerii dinspre Uniunea Europeană către Orient – asta e faza a doua. Se înșală cine crede că vizita Dăncilei în Orient s-a pregătit într-o săptămână-două; aici vorbim despre negocieri paralele în toată regula, promisiuni făcute în umbră, interese majore de a face din România un cap de pod al Orientului în Europa.
De pronunțat numele Rusiei încă le e frică, știu că nici cel mai flămând pensionar n-ar accepta asta. Cu referendumul s-au fript după ce, cu sau fără voia lor, pesediștii și-au bătut într-un final joc și de biserică. Socialiștii europeni se uită la ei ca la ciumați. Ce le rămâne? Să dea înapoi nu mai pot – nu doar că se lasă cu scandal în partid, dar s-ar putea să iasă la iveală tot felul de chestiuni cu pușcărie grea, de-alea din partea specială a Codului Penal. Și atunci s-au dus înainte, conform planului: nu putem aduce în discuție agenda lui Putin, dar putem putem racorda România la cordonul sanitar visat de el, cel care începe în Iran și se termina până acum la Istanbul. Va cădea curând și Bulgaria în acest joc (e condusă doar de pro-ruși) și, la fel ca la noi, bulgarii vor auzi cum aderarea la UE e un fel de colonizare și că Bulgaria aparține bulgarilor, laolaltă cu consacratul ”neamestec în treburile interne”.
De-asta deci, în buna tradiție a lingușelii calculate, ai noștri au plecat în Orient, acolo unde drepturile omului există doar în teorie, unde justiția e un fel de jus primae noctis, dependentă de interesele, hachițele sau ticăloșia stăpânilor. Și când? Într-un moment în care relațiile principalului aliat și garant al securității României – vorbim de SUA – nu sunt cele mai fericite nici cu Turcia, nici cu Arabia Saudită și nici cu China. Și cum? Refuzând fonduri europene nerambursabile în favoarea unor ciudate ”parteneriate” – avem bani europeni pentru Autostrada Iași-Târgu Mureș, dar căutăm investitori chinezi, avem bani europeni pentru spitale regionale, dar ne rugăm de Erdogan să le facă, avem bani europeni pe segmentul Transporturi, dar gureșim între două ”he-he-he”-uri cum că vin arabii cu cash-ul să ducă Dunărea la București: ideea-i să scăpăm de Uniunea asta care ne cere respect al legii și alte chestiuni nerespectate în veci de ăi din susul țării.
Chestiunea asta nu mai ține de o proastă înțelegere a economiei, ci de o curvească mască văruită peste geopolitică. Practic, în această fază a doua, noua putere socialistă de la București mizează pe dezvoltarea unei alte axe decât cea parafate la 1 ianuarie 2007, la aderare: Rusia, Orientul, China, contează doar să ieșim din clubul celor care cer respectarea statului de drept.
Dacă te mai uiți un pic uiți în istorie, vezi că și Ceaușescu a făcut la fel – propria mișcare de nealiniere; derizorie, de-aia de Dâmbovița, da’ nealiniere. Repetentului din Scornicești nu prea i-a ieșit; pe de o parte, începuse Tito să-și bage nasul, pe de altă parte Ceaușescu era și foarte prost – începuse să creadă miștoul lui Kissinger, la acel moment consilierul lui Nixon, cum că alături de ”nealiniații” din Balcani musai să fie luate cu arcanul și Ungaria și Polonia, altfel europene prin istorie, geografie și prin tot. Asta se întâmpla cu patru decenii și jumătate înainte ca un alt repetent, cu dinții stricați și din Teleorman de astă dată, să tremure de frica pușcăriei și din frica asta să se preacurvească.
Nu, miza nu mai e nici lingavul de la Justiție, nici spaima lui Ciorbea că nu-și poate plăti ratele la casă fără pomana pesediștilor, nici măcar prostia deja legendară a Dăncilei; ăștia sunt doar niște jalnice instrumente, animăluțe de pluș, fără coloană – va trebui să înțelegem că se încearcă de fapt o schimbare istorică de direcție: Dragnea tocmai închină țara Orientului, speriat că în democrație hoții fac pușcărie. Și dacă acum vom tăcea și vom răbda, copiii noștri se vor naște muți și proști și cu dinții stricați!
