În aceeași stare e casa lui Iuliu Maniu – mai repede ajutată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului decât de Academie sau Guvern; mai putem pune la socoteală casele lui Enescu și Alecsandri, culele oltenești, bisericile fortificate din Ardeal sau clădirile istorice ale Banatului și Bucovinei - nu doar de bani e vorba, ci de acea atitudine care să-ți arate că trecutul poate fi parte a prezentului tău cultural. Că te simți bine în propria cultură.
Ai observat? - niciun cuvințel de la Academie: nici cu manualele făcute în batjocură, nici cu referendumul, nici cu pesta. Băieții ăștia, veșnic bine orientați, vorbesc doar când se întâmplă ceva pe la Budapesta - sunt un fel de străjeri speriați, încă n-au aflat că ‘848-u’ a fost demult - sinecura asta identitară pare suficientă cât să trăiască bine și să-și bage picioru-n ea de posteritate.
Plagiate peste plagiate ies la iveală – de la Academie niciun cuvințel. Manuale inepte - istorie, geografie, matematică, biologie și ce-or mai fi – tăcere totală, nu cumva să se supere Marele Partid. Și de ce? Pentru că, după modelul companiilor de stat, și Academia a intrat în spirala numirilor și susținerilor greilor din politică. A început PSD sarabanda ofticoasă împotriva globalizării? – a ieșit actualul șef al Academiei să afurisească facebookul. A tras PSD pe nas un pic de naționalism? – a ieșit iar Relu Academicianu’ & Rectoru’ să spurce Budapesta că are Departament Centenar, cu istorici, sociologi, oameni de știință – niciun oftat că, la români, Departamentul Centenar era populat de frizeri, mecanici auto și fotbaliști ratați. Îți amintești?
E un asalt împotriva a tot ce știam și ne bucuram că e Uniunea Europeană, apar din neant tot felul de tarabostes de succes, conservatori și ciufuți ideologici: mârâielile lor anti-occidentale văzutu-le-ai amendate? A ieșit vreun “lider” al Academiei să spună prostimii istoria nemerniciei din politica noastră? O tot dau cu 1 Decembrie si Marea Unire, țin simpozioane de plastic intre ei plus cinspe elevi aduși pe convocator - văzutu-ai un bilanț al sutei de ani? O proiecție a următorului secol? O atitudine? Nu, n-ai văzut; Academia înseamnă pentru mulți avans plus chenzină plus bilete gratuite de tren.
Încet-încet, țara asta devine un teritoriu ocupat – și nimic nu-i mai spurcat decât stapânirea proștilor care-ți vorbesc limba. Uită-te bine în jur: în afară de câțiva judecători și procurori, câțiva literați și gazetari, nimeni nu le mai stă împotrivă. Președintele e cu spatele la zid, văduvit de atribuții. Guvernul, mai prost decât își imagina Orwell. Parlamentul, populat majoritar de semianalfabeți, penali și cucuvele triste: deputatul-mitralieră, deputatul-mir, șoferul-lui-Voicu, deputat-ciocu-mic. Ochilă, Setilă, Flămânzilă. Încearcă să te angajezi la stat – pe cine ai în spate?
Sunt nisipuri mișcătoare peste tot, o stare de continuă alertă a ajuns traiul în România. Multimi de teme, de la aspirațiile euro-atlantice până la metehne care se cer abandonate de urgență, de la nevoia unui destin până la derizoriul de zi cu zi, își așteaptă analiza, alta decât cea de prin talk-show-uri sau concursuri de Miss - și Academia tace, nu cumva să piardă chenzina. Și să mai știi, chiar dacă destepții patriei n-o zic niciodată: o țară se pierde nu atât prin conspirația proștilor, cât prin lașitatea elitelor.
