UE dă miliarde de euro, pentru un proiect prin care românii ajung mai repede în Grecia, via Bulgaria. Valoarea economică ridicată primează.
UE dă miliarde de euro, pentru un proiect prin care românii ajung mai repede în Grecia, via Bulgaria. Valoarea economică ridicată primează.
O cale ferată din România, care a fost inaugurată cu 119 ani în urmă, a fost reabilitată ultima dată acum circa 10 ani și, apoi, abandonată. Nu mai poate circula niciun tren, trecerile la nivel au fost asfaltate.
Autostrăzile din România au crescut cu 600 km în 10 ani. În 2015, aveam 733 km de autostradă, acum se circulă pe 1.329 km. Tot în 10 ani, însă, între 2013 și 2023, transportul rutier de marfă din România a crescut cu 69%, de trei ori peste ritmul mediu din Uniunea Europeană.
România a lansat investiții în autostrăzi de 18.000.000.000 € fără a se asigura că are bani să le finanțeze. Nici mutarea unor proiecte pe noul program SAFE (Security Action for Europe), prin care vom putea atrage 16,7 miliarde €, nu salvează situația. Transporturile au doar 30%.
„Record” pe căile ferate din România. CFR inaugurează un tunel de 650 metri la 8 ani de la demararea proiectului.
România exclude din PNRR mai multe autostrăzi și căi ferate, pentru că proiectele nu se pot încadra în termenii programului (august 2026) și, astfel, s-ar putea pierde fondurile. Ministerul Transporturilor a explicat cu ce bani vor fi continuate lucrările.
Infrastructura feroviară a României e la pământ. În general, viteza medie comercială nu depășește 40-45 km/h. Doar pe câteva cioturi se pot atinge 160 km/h și nu există niciun proiect de linie de mare viteză. Problema? Master Planul pentru Transporturi al premierului Ponta.
Nu vom avea căi ferate de mare viteză. În ce se fac investiţiile? Care e diferenţa faţă de UE? În timp ce rețeaua feroviară de mare viteză din Uniunea Europeană a ajuns la 8.556 km în 2023, România rămâne una țările europene fără nici o linie.