SUA amână livrările de armament către 8 țări. România ia sisteme de 14.800.000.000$ fără întârzieri
În ultimele săptămâni, opt țări care au fost anunțate că livrările de arme așteptate din SUA sunt încetinite pentru că Statele Unite își prioritizează propriile stocuri. România are și ea de primit sisteme moderne de armament, dar nu a fost anunțată de eventuale întârzieri.
Și, deși analiștii spun pentru Breaking Defense că încă nu există vreun sentiment de schimbare majoră de la cumpărarea de arme americane, aceștia recunosc că decizia de a-i pune pe aliați la coadă, mai ales când aceste țări au investit deja bani, se încadrează într-un model mai larg de îngrijorări legate de vânzările de arme americane, care ar putea determina țările să caute posibile alternative.
SUA amână livrările de armament către 8 țări. România ia sisteme de 14.800.000.000$ fără întârzieri
„Ceea ce vom vedea este tensiunea inevitabilă dintre dorința declarată a administrației ca aliații noștri să cumpere arme americane și să cumpere mai multe... și, de asemenea, nevoia de a ne pune pe noi înșine pe primul loc pentru a reaproviziona stocurile”, a declarat pentru Breaking Defense Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Deși în ultimul an au apărut întrebări legate de poziția SUA pe o serie de subiecte, de la NATO la Ucraina, a existat mai puțină îngrijorare cu privire la Vânzările Militare în Străinătate (VMS), mai ales că administrația Trump a promovat un număr mare de cazuri de VMS și a prezentat vânzările de arme ca un avantaj economic pentru lucrătorii americani.
La începutul lunii februarie, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care solicită ca interesele naționale de producție să fie luate în considerare mai mult atunci când SUA vând arme către țări străine, creând o nouă listă de platforme de promovat pe piață și prioritizând vânzările de arme pentru țările care investesc mai mult în propriile cheltuieli de apărare.
Citește și: „Max”, aplicația spion obligatorie lansată de Rusia: control total al FSB asupra conversațiilor
Administrația nu a implementat încă aceste schimbări, dar au început deja să-i facă pe unii din străinătate neliniștiți - în special formularea despre prioritizarea unor țări față de altele, în locul operațiunii FMS, în mare parte „primul venit, primul servit”.
Apoi a urmat Operațiunea Epic Fury, în care SUA au consumat muniții cheie la rate mari din cauza Iranului.
Munițiile consumate în Iran
Câte arme? Într-un raport recent al CSIS, grupul de experți a estimat că SUA a lansat peste 1.000 de rachete Tomahawk și a avertizat că ar putea dura până în perioada 2030-2031 pentru a reveni la stocul de dinainte de război. Organizația a estimat că SUA a cheltuit între 1.060 și 1.430 lovituri de Patriot și că este posibil să nu poată atinge stocul de dinainte de război până la mijlocul anului 2029. Tendințe similare au urmat pentru o serie de muniții, inclusiv SM-3, SM-6 și interceptoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD).
În timp ce administrația urmărește planuri de creștere a producției a 14 „muniții critice” în următorii ani, construirea acestei capacități va necesita timp și este puțin probabil să ajute pe termen scurt. Și toate aceste arme sunt de interes pentru aliați și parteneri, mulți dintre aceștia având deja comenzi.
Țările notificate
Impactul se simte parcă în întreaga lume, existând rapoarte conform cărora Washingtonul a notificat în liniște aliații și partenerii cheie că livrările lor de arme ar putea fi întârziate din cauza războiului din Iran:
Taiwan: Pe 21 mai, secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, le-a spus senatorilor că există o „pauză” în livrările de arme către Taiwan „pentru a ne asigura că avem munițiile de care avem nevoie pentru Epic Fury... dar apoi vânzările militare străine vor continua atunci când administrația consideră necesar”.
Japonia: FT a relatat că SUA a avertizat Japonia că ar putea exista întârzieri serioase în livrarea a 400 de rachete Tomahawk, deoarece Pentagonul acordă prioritate reconstrucției stocurilor de arme.
Regatul Unit și Polonia: FT a relatat în mai că SUA a avertizat, de asemenea, aceste două țări cu privire la posibile întârzieri la livrare.
Norvegia: Pe 1 mai, Breaking Defense a relatat că Norvegia a fost „informată că pot apărea întârzieri, dar se subliniază că nu a fost luată nicio decizie”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului.
Estonia și Lituania: Reuters a relatat în aprilie că ministerele Estoniei și Lituaniei au declarat că SUA și-au informat țările cu privire la posibilele întârzieri din cauza războiului cu Iranul.
Elveția: Washingtonul a decis să reorganizeze livrările Elveției de rachete Patriot anul trecut pentru a sprijini livrările urgent necesare Ucrainei, Breaking Defense raportând că întârzierile Elveției ar putea dura până la cinci ani. Dar această fereastră este pusă sub semnul întrebării din cauza cererii tot mai mari pentru platformă de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul.
Ce cumpără România
România are de mai mulți ani contracte de armament încheiate cu guvernul american și nu au intervenit întârzieri până în prezent. Vorbim de armament de 14,8 miliarde dolari.
În primul rând este vorba de lansatoare de rachete cu bătaie mare – HIMARS. MApN a primit trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special. Contractul de 1,5 miliarde de dolari prevede și munițiile.
Apoi, Armata României a primit la timp patru sisteme antiaeriene PATRIOT. Trei sunt operaționalizate, iar unul a fost cedat Ucrainei. Mai urmează să vină trei sisteme din contractul de peste 4 miliarde de dolari și nu au fost anunțate întârzieri.
În plus, România a 32 de avioane de vânătoare F-35A Lightning II. Tranzacția este evaluată la aproximativ la 6.5 miliarde$ pentru întregul program. Livrările trebuie finalizate în 2031 și nu au fost anunțate întârzieri.
Pe de altă parte, flota inițială de avioane F-16 a României a fost achiziționată din Portugalia și Statele Unite pentru o sumă estimată la 628 de milioane de euro, sumă care a inclus modernizări, sprijin logistic și instruire pentru piloți.
România achiziționează 54 de tancuri de luptă principale M1A2 Abrams versiunea SEPv3 din SUA, o achiziție aprobată de Congresul american în noiembrie 2023. Tancurile, precum și muniție vor fi livrate începând cu anul 2026. Tranzacția are o valoare de 1,07 miliarde de dolari. Nici în acest program nu se anunță întârzieri ale livrărilor.
