București - Giurgiu a fost prima cale ferată din România. În octombrie 1869, primul tren pleca din gara Filaret spre orașul dunărean, parcurgând distanța de 67 de km în 90 de minute.
Importanța construcției acestei căi ferate a fost sesizată de pe vremea lui Cuza, din septembrie 1865, când lucrările au fost concesionate societăţii britanice Barkley-Stabiforth. Lucrările au demarat doi ani mai târziu și au fost gata doar în trei ani.
În Secolul XXI, România s-a chinuit 20 de ani să refacă podul de la Grădiștea, prăbușit la inundațiile din 2005. Lucrările au fost deblocate în 2020 și traficul a fost reluat în iunie 2024.
Citește și: De ce București - Giurgiu a fost prima cale ferată din România? Circulația se redeschide după 19 ani
Însă, în ciuda refacerii podului de la Grădiștea și a infrastructurii feroviare, atât trenurile internaționale de călători - inclusiv faimosul Orient Express - cât și marfarele circulă în continuare pe ruta ocolitoare, prin Videle, județul Giurgiu.
Motivul îl constituie slăbirea terenului din apropierea localității Daia, fiind necesare restricții de greutate.
Rușinea feroviară București – Giurgiu, ștearsă cu 2,1 miliarde lei. Când va merge trenul ca în 1869?
Rușinea feroviară București – Giurgiu va fi ștearsă însă cu 2,1 miliarde lei, până la sfârșitul lui 2028, conform contractului semnat pe 14 august 2025.
A fost semnat contractul pentru proiectarea și execuția lotului 2 al liniei feroviare 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗡𝗼𝗿𝗱 - 𝗝𝗶𝗹𝗮𝘃𝗮 - 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂 𝗡𝗼𝗿𝗱 - 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂 𝗡𝗼𝗿𝗱 𝗙𝗿𝗼𝗻𝘁𝗶𝗲𝗿𝗮̆, unul dintre cele mai importante trasee feroviare din sudul țării, care va fi o rută folosită și de un viitor tren metropolitan București-Jilava-Berceni-Vidra-Comana.
Citește și: Trenurile metropolitane, doar un vis în 2024. În 1948, se mergea pe CFR din București la Snagov
Constructorul este Asocierea RailWorks – ARCADA COMPANY (lider) & ALSTOM TRANSPORT S.A., care are la dispoziție 36 luni, din care 6 luni pentru etapa de proiectare și 30 luni pentru etapa de execuție a lucrărilor. Garanția lucrărilor este de 120 luni.
Principalele lucrări prevăzute sunt:
- infrastructură și suprastructură
- dublarea liniei feroviare între Daia și Frătești, unde va fi construit și un viaduct cu o lungime de 323 metri
- electrificare și introducere sistem ERTMS nivel 2 și GSM-R pe secțiunea dintre stația Vidra și stația Comana
- înființarea unui Centru de Control Operațional (OCC) în stația Giurgiu Nord
- consolidare
- structuri
- instalații, telecomunicații și semnalizare
Beneficiile sunt:
- creșterea atractivității economice a județelor Ilfov și Giurgiu
- îmbunătățirea serviciului de transport călători
- reducerea timpului de parcurs
Citește și: FOTO Una dintre cele mai spectaculoase linii de tren din România, inaugurată acum 75 de ani
Valoarea proiectului este de 2,108 miliarde lei (fără TVA), iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility) 2021 - 2027.
Lotul 1: Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, lucrări proiectate între localitățile Vidra (Ilfov) și Comana (Giurgiu) a fost finalizat anul trecut, ștergând astfel una dintre “rușinile celebre”, din domeniul feroviar.
Acest proiect de reabilitare și reconstruire a podului peste Argeș a constituit una dintre prioritățile noastre, încă din 2020 de când am deblocat acest proiect, iar apoi, în luna decembrie a aceluiași an, am semnat contractul de proiectare și execuție pentru etapa 1”, a informat secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor Irinel Scrioșteanu, pe Facebook.
