România, printre fruntașele UE la autobuze și microbuze pe cap de locuitor. Care e motivul?

În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a investit masiv în dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză. România, nu. 

Datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că Uniunea Europeană dispunea în 2023 de 200.947 km de linii feroviare, din care 8.556 km de linii de mare viteză (peste 250 km/h).

Iar, cu o densitate feroviară de 45,3 metri pe kilometru pătrat, România se află sub media europeană, fiind departe de țările cu cea mai dezvoltată infrastructură feroviară, precum Cehia (densitate feroviară de 123,2 m/km2), Belgia (119,2 m/km2), Germania (109,5 m/km2) sau Luxemburg (104,8 m/km2), și suferă de pe urma unei infrastructuri vechi, subfinanțate și lipsite de modernizări esențiale.

În general, viteza medie comercială nu depășește 40-45 km/h pe căile ferate din țară.

Totodată, România nu are și nici nu va avea prea curând vreo cale ferată de mare viteză. Modernizările liniilor s-au făcut și se fac cu traverse din beton pentru maximum 160 km/h.

Iar pe multe tronsoane CFR Infrastructură încă modernizează șinele cu traverse din lemn, ca în Secolul XIX, specialiștii având și explicații tehnice.

Citește și: Liniile ferate moderne au traverse din beton. CFR folosește însă și traverse din lemn. Explicația?

Iar această „suferință” generată de infrastructura praf a CFR se traduce printr-o rată a motorizării cu autobuze, autocare și microbuze foarte mare. 

Practic, de exemplu, chiar dacă între multe localități din România există șine de tren, fie acestea sunt într-un stadiu avansat de degradare și nu mai pot fi folosite, cum ar fi cazul București - Snagov, fie operatorii feroviari au renunțat la trasee din diferite motive. 

Citește și: Trenurile metropolitane, doar un vis în 2024. În 1948, se mergea pe CFR din București la Snagov

România, printre fruntașele UE la autobuze și microbuze pe cap de locuitor. Motivul? Infrastructura CFR e praf

Harta ratelor de motorizare cu autobuze, autocare și microbuze a țărilor din UE, desenată de Eurostat, arată că cele mai mari cifre se înregistrate în țările cu infrastructură feroviară redusă sau deficitară.

Malta și Luxembourg-ul conduc topul ratelor de motorizare cu autobuze, autocare și microbuze a țărilor din UE cu 4,6 vehicule și, respectiv, 4 vehicule la 1.000 de locuitori.

Dar, este explicabil. Malta este o insulă, iar Luxembourg-ul, un stat foarte mic, cu o suprafață cam cât județul Călărași. 

Citește și: Cum a sabotat Ponta dezvoltarea infrastructurii feroviare a României prin MPGT: 40% din șine, tăiate

Apoi, Finlanda are o rată de motorizare cu autobuze, autocare și microbuze de 3,5 vehicule la 1.000 de locuitori. Dar și aici există o explicație: mare parte din teritoriu e în zona Artică.

Și, urmează România și Bulgaria, cu rate de motorizare cu autobuze, autocare și microbuze de 3 vehicule și, respectiv, 2,8 vehicule la mia de locuitori, ambele țări cu infrastructuri feroviare praf.

În 2024, în UE existau 737.142 de autobuze și autocare (inclusiv troleibuze, microbuze și miniautocare), adică 1,6 vehicule la 1.000 de locuitori.