O cale ferată din România, care a fost inaugurată cu 119 ani în urmă, a fost reabilitată ultima dată acum circa 10 ani și, apoi, abandonată. Nu mai poate circula niciun tren, trecerile la nivel au fost asfaltate.
Cale Ferata
România se numără printre fruntașele UE la autobuze și microbuze pe cap de locuitor. Rata motorizării rutiere e aproape dublă, de exemplu, față de Ungaria și aproape triplă față de Austria. Motivul are legătură cu infrastructura feroviară
În timp ce în țările din Vest trenurile zboară și cu peste 300 km/h de zeci de ani, în România nici nu se vorbește de trenuri de mare viteză. Iar CFR reușit să modernizeze 5,8 km de cale ferată, de la 70 km/h la 160 km/h, în 8 ani.
Marea Neagră și Marea Egee, adică România și Grecia, vor fi legate de o autostradă și o cale ferată modernă. Uniunea Europeană a dat prioritate maximă proiectului, iar autoritățile de la București, Sofia și Atena vor semna un acord în noiembrie.
CFR a aprobat reabilitarea căii ferate Craiova-Caransebeș. Compania a semnat, miercuri, contractul în valoare de 2,14 miliarde de lei, fără TVA, adică aproximativ 430.000.000 €.
Acum 156 de ani, în 1869, trenul cu aburi parcurgea 67 km între București și Giurgiu în 90 de minute. Dar din 2005, când s-a rupt podul de la Grădiștea, merge 115 km, ocolind. Podul a fost în sfârșit refăcut în 2024, iar rușinea feroviară va fi ștearsă în trei ani.
Modernizarea căilor ferate din România merge în ritm de melc, deși infrastructura e la pământ, în general, viteza medie comercială ne depășind 40-45 km/h. Pe un tronson vital, de doar 22 km, de exemplu, lucrările au acumulat deja 5 ani întârziere și vor mai dura 3-5 ani.
Infrastructura feroviară a României e la pământ. În general, viteza medie comercială nu depășește 40-45 km/h. Doar pe câteva cioturi se pot atinge 160 km/h și nu există niciun proiect de linie de mare viteză. Problema? Master Planul pentru Transporturi al premierului Ponta.
