ANALIZĂ COVID-19, „aditivul” care a calat motoarele industriei auto la nivel mondial

DE Răzvan Scăeșteanu | Actualizat: 07.04.2020 - 19:16

Industria auto, al 5-lea cel mai important pilon al economiei mondiale, trece printr-o criză fără precedent în istoria sa din cauza coronavirusului. Nici măcar în cel de-al doilea Război Mondial nu au fost oprite toate motoarele, atât pe verticală, cât și pe orizontală.

SHARE

Principalii piloni ai economiei mondiale, potrivit GlobalData 2019, sunt ”Petrol și Gaze” (4.797 miliarde de dolari), „Tehnologie și Comunicații” (4.726 miliarde de dolari), ”Finanțe și Bănci” (4.424 miliarde de dolari) și ”Retail” (3.814 miliarde de dolari). Industria auto se află pe locul 5, cu 2.847 miliarde de dolari, și, la ora actuală, este cea mai afectată de pandemia cu noul coronavirus.

În niciun alt sector nu s-a închis aproape tot la nivel global, de la fabrici și furnizori de piese sau servicii, până la service-uri și showroom-uri. Covid-19 s-a transformat într-un fel de aditiv care a ajuns până la cele mai mici piese ale motoarelor industriei auto din întreaga lume și le-a calat, le-a gripat, obligând milioane de oameni să ajungă în șomaj tehnic.

Top-ul 10 al țărilor cu cea mai mare producție de automobile este condus de China. Pe locurile 2 și 3, urmează Statele Unite și Japonia. Și, apoi, India, Germania, Mexic, Coreea de Sud, Brazilia, Spania și Franța. În mare parte, top-ul are corespondent în cel al statelor grav avectate de Covid-19, justificând astfel pe deplin măsurile extreme pentru combaterea răspândirii coronavirusului.

Coronavirusul, mai puternic decât războaiele și marile crize

Bazele industriei auto au fost puse în anii 1860, odată cu preocuparea a sute de manufacturieri de a oferi alternative de transport fără cai la căruțe și trăsuri, chiar dacă primul vehicul autopropulsat cu un motor cu aburi a fost realizat de Nicolas-Joseph Cugnot în 1796, primul automobil produs în serie a fost cel semnat de Karl Benz în 1885, iar primul automobil produs în masă a fost Ford Model T, în 1913.

În plin având după start, producătorii auto au trecut destul de ușor peste primul Război Mondial. Nu mulți au închis porțile, majoritatea s-au adaptat să producă vehicule militare și armament. De exemplu, Renault Type AG, folosit înainte de război ca taxi, a avut un rol major în transportul de trupe de la Paris la Marne, pe linia de front, în 1914.

Și tot Louis Renault a fost cel care a dezvoltat primul tanc cu turelă rotativă. Totodată, Renault a făcut și motoare de avion, iar pentru aportul la industria de război franceză, Louis Renault a fost declarat erou național și decorat cu ”Legiunea de Onoare”.

Pe de altă parte, până în 1927, Ford reușea să producă peste 15 milioane de unități Ford Model T. Iar în 1929, înainte de ”Marea Depresiune”, în lume erau în uz peste 32 de milioane de automobile, circa 90% din ele fiind produse în Statele Unite.

În timpul crizei economice pornite din SUA, care, în unele locuri a ținut până spre sfârșitul anilor 1930 (între 1929 și 1932, scăderea PIB-ului la nivel mondial a fost estimată la 15%, față de mai puțin de 1% în timpul crizei din 2008-2010), mulți producători au bătut la ușa falimentului, însă nu s-au închis aproape toate fabricile ca acum, din cauza coronavirusului.

De pildă, primul automobil BMW, BMW 3/15, a părăsit linia de asamblare de la Berlin – Johannisthal în martie 1929, iar până în 1932 au fost produse aproape 16.000 de unități. Iar între 1927 și 1931, Ford Model A a fost produs în 15 versiuni în peste 4,8 milioane de exemplare, în fabrici din SUA, Europa, Canada și Argentina.

Nici cel de-al doilea Război Mondial nu a pus un stop aproape total producției de automobile ca pandemia actuală. Ca și în prima conflagrație mondială, mulți constructori s-au adaptat.

BMW, de pildă, a oprit producția de automobile și s-a axat pe motoare pentru avioane și motociclete. Iar primul BMW de după Război a apărut în 1952 – BMW 501.

După ocuparea Franței de naziști, timp de patru ani, Renault a produs peste 34.000 de vehicule pentru aceștia. Louis Renault a susținut la acea vreme că „prin continuarea producției a salvat mii de angajați care, altfel, riscau să fie duși în Germania cu tot cu fabrică”.

Dar în 1944, după ce Franța a fost eliberată, acesta a fost arestat sub acuzația de colaborare industrială cu naziștii și încarcerat.

Volkswagen, care a lansat celebrul Beetle la Salonul Auto de la Berlin din 1939, cu doar câteva luni înainte de invadarea Poloniei de către armata lui Adolf Hitler, a trecut la producția unei utilitare ușoare bazate pe acesta – Type 62 Kubelwagen – și a unui vehicul-amfibiu – Schwimmwagen, în paralel cu „Broscuța”.

Fabrica Volkswagen din KdF-stat, astăzi, Wolfsburg, a fost oprită pe 7 august 1944, din cauza bombardamentelor Aliate.

De cealaltă parte a oceanului, puternica industrie auto din SUA a oprit total producția de mașini, camioane comerciale și piese din februarie 1942 până în  octombrie 1945. Dar nu a închis fabricile. Întreaga capacitate a fost reorientată către producția de tancuri, camioane militare, Jeep-uri, avioane, bombe, torpile, căști militare și muniție.

După încheierea celui de-al doilea Război Mondial, autovehiculele au fost privite drept un mijloc excelent pentru reconstrucția și consolidarea economiilor șubrezite și industria auto mondială pur și simplu a explodat.

Au mai urmat două „hopuri” importante, criza petrolului din anii 1970 și criza economico financiară din 2008-2010. Dar în niciunul dintre cazuri nu a existat un efect imediat. Regândirea strategiilor, globalizarea platformelor, joint venture-urile, preluările și falimentele au urmat în timp.

Ca idee, producția mondială de automobile a scăzut cu 3,7% în 2008 și cu 12,4% în 2009. Însă, la cum arată lucrurile, în 2020, datorită pandemiei ce nu dă semne de încetinire, ci, din contră, accelerează, aceste procente vor părea mici.

Industria auto, oprită pe verticală și orizontală

Conform datelor Organizației Internaționale a Constructorilor de Automobile (OICA), sunt produse sau asamblate automobile în peste 50 de țări, în timp ce doar 14 state se pot lăuda că pot face o mașină de la A la Z – proiectare, cercetare, design, dezvoltare, producție.

Iar dacă ne uităm pe această listă, majoritatea sunt în Stare de Urgență din cauza coronavirusului.

Majoritatea producătorilor, mai mici sau mai mari, premium, sport, de lux sau de masa, și-au închis temporar fabricile din China și Coreea de Sud, până în Europa și SUA.

Facilitățile din China, țara din care a pornit pandemia, au fost primele închise, ceea a dus la ruperea lanțului de aprovizionare pentru mulți producători din alte colțuri ale lumii. Apoi, „aditivul” Covid-19 s-a infiltrat în motoarele industriei auto din Europa, calându-le, gripându-le, rând pe rând, pe toate.

Printre primii au închis italienii de la FCA (Fiat-Chrysler), PSA – Peugeot Citroen Opel, Volkswagen și Daimler. Au urmat, Renault, Ford, Ferrari, Lamborghini, BMW, Rolls-Royce, Mazda, Kia, etc. Sute de fabrici, milioane de angajați la nivel global. Și asta nu e tot.

Industria auto nu se referă doar la fabricile de mașini. Fiecare uzină auto este deservită de zeci sau, chiar, sute de furnizori de piese și servicii, cu alte mii de angajați. Efectul social și economic al acestui ”shutdown” generalizat fiind aproape imposibil de cuantificat, dacă sistarea producției se va întinde pe mai multe luni.

Radiografia impactului pandemiei asupra sectorului auto din România

În România, COVID-19 a trimis în șomaj tehnic uzinele Dacia și Ford. La Dacia lucrează circa 14.000 de oameni, iar la Ford, aproximativ 6.000. Dar sectorul auto din România înseamnă mult mai mult.

Pe lângă producătorii de automobile, există circa 600 de furnizori de piese și servicii. Și în România se produc și anvelope (Michelin, Pirelli și Continental), rulmenți, centuri de siguranță, volane, cablaje, planșe de bord, , scaune auto, cutii de viteze (Star Transmision), baterii auto (Rombat și Caranda) și multe alte piese și accesorii. Iar o ramură importantă este reprezentată și de centrele de R&D ale Bosch și Continental, de exemplu, care dezvoltă fel de fel de sisteme, soft-uri, etc..

Date oficiale clare despre numărul total de angajați în sectorul auto din România nu există, dacă luăm în calcul toți acești producători, precum și transportatorii și sutele de dealership-uri și service-uri auto, dar estimările indică circa 250.000 – 300.000 de oameni. Prin urmare, mulți, foarte mulți din cei peste 800.000 de angajați înregistrați de autorități în șomaj tehnic provin din lumea auto. Iar ca idee, potrivit datelor ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), industria auto generează aproximativ 14% din PIB-ul României.

„Tzero”, punctul de plecare al crizei COVID-19 pe piața auto

Pandemia a surprins piața auto mondială într-un moment mai prost decât criza economico-financiară din 2008-2010. Dacă din 2002 până în 2007 producția auto mondială a urcat de la aproape 59 de milioane la peste 73 de milioane de automobile, iar în 2008 și 2009 producția a scăzut cu 3,7% și, respectiv, cu 12,4%, până la 61.791.868 unități, în 2010 producția a explodat cu 26% și au urmat 8 ani de creștere susținută (2010 – 2017), până la un maxim de peste 97 de milioane de unități.

În 2018, producția auto a scăzut ușor (1,71%). Iar în 2019, pe fondul introducerii noilor norme de poluare în UE și a eforturilor depuse de contructori pentru a se conforma, producția a mai pierdut 5,2 puncte procentuale, totalul ajungând la 91.786.961 unități, chiar dacă la capitolul înmatriculări, conform datelor Jato, anul trecut a fost cel mai bun din ultimii 12.

Dacă facem un calcul simplu, rezultă o producție lunară de circa 7,6 milioane de automobile. Ceea ce înseamnă că sistarea producției din cauza coronavirusului de către majoritatea constructorilor din lume și repornirea graduală a motoarelor va trage în jos producția globală în 2020 cu peste 18-20 de milioane de unități, respectiv cu peste 20%.

Piața de automobile din Uniunea Europeană a trecut binișor de turbulențele și incertidunile din 2019, încheind anul cu o creștere de 1,1%, în contrast cu rezultatele negative înregistrate de China și Statele Unite, unde înmatriculările cu scăzut cu 8% și, respectiv, 2%.

2019 a fost al cincilea an consecutiv de creștere al înmatriculărilor în Europa, cu un total de 15.757.412 mașini înregistrate. Dintre acestea, în premieră, 1.277.908 unități, adică 8,1%, au fost mașini electrificate (356.300 unități 100% electrice).

Dar, atenție, acest rezultat pozitiv este justificat și de înmatriculările masive din decembrie 2019, înainte de intrarea în vigoare a noilor norme drastice de poluare în UE la 1 ianuarie 2020.

Piața auto a început cu stângul anul 2020. Fără a fi amenițate încă de COVID-19 în ianuarie, înmatriculările la nivelul Europa-27 au scăzut cu 7,6% față de ianuarie 2019. Iar în februarie declinul a continuat cu încă 7%, când, deja, unele state au început să adopte restricții din cauza pandemiei.

În martie, însă, a început dezastrul. Nu au fost comunicate încă toate datele, dar cea mai mare piață, Germania, a picat cu 38% față de aceeași perioadă a anului trecut, Franța, cu 72%, și, de exemplu, Marea Britanie, cu 45%. Dar, atenție, doar o parte din luna martie a fost afectată 100% de măsurile anti-COVID-19. În aprilie, în Europa, ar putea fi doborât recordul negativ de -80% stabilit de China în februarie.

Analiștii germani de la CAM (Center of Automotive Management) se așteaptă ca vânzările de automobile în Europa de Vest să scadă cu 21% la nivelul anului 2020, până la 12,5 milioane de unități, iar cele din SUA, de la 17 milioane, la 14 milioane.

Totuși, previziunile IHS Market sunt ceva mai puțin pesimiste, dar tot îngrijorătoare. IHS Market anticipează că în Europa de Vest și Europa Centrală vânzările de automobile se vor prăbuși cu 13,6% în 2020, până la 15,6 milioane de mașini. Iar în anii 2021, 2022 și 2023 vânzările vor recupera 4,2%, 4,3% și respectiv, 1,4%.

Cel mai negru scenariu al IHS Market, care ia în calcul prelungirea pandemiei și a Stării de Urgență, indică o piață Europeană de 11,64 milioane de mașini în 2020, ceea ce este echivalent cu o scădere cu 30%.

În România, piața de autoturisme noi a înregistrat o creștere-record în 2019, ajungând la 161.562 de unități (+23,41%), potrivit datelor DRPCIV, și a început anul 2020 pe minus, cu 12.489 de autoturisme înmatriculate în ianuarie față de 13.952 unități în aceeași perioadă de anul trecut (-10,49%).

Apoi, pe fondul apariției coronavirusului și răspândirii galopante a acestuia în Europa, în februarie a scăzut cu 26,8%, până la 8.836 de unități, față de februarie 2019. Iar în martie, cum aproximativ de la jumătatea lunii a fost declarată Stare de Urgență din cauza COVID-19, înmatriculările au mai picat cu 32,19%, până la 6.654 unități, ceea ce înseamnă că în aprilie, după o lună și jumătate de Stare de Urgență, înregistrările de mașini noi s-ar putea să coboare justificat spre recordul negativ al Chinei.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -