După șase săptămâni de la întâlnirea dintre Biden și Putin, Kremlinul menține îngrijorări la granița estică a NATO, clamează stabilizări în nordul Africii și pregătește expansiuni în Asia Centrală.
Opinii
Majoritatea politicienilor români nu au învățat că, în ceea ce privește comunicarea publică, prima informație care ajunge la alegător e de cele mai multe ori singura care contează.
În februarie 2017, când România era cu ochii pe odioasa OUG 13, un obscur deputat, Slavoliub Adnagi, reprezentând minoritatea sârbă, a depus un proiect de lege prin care, de facto, devenea imposibilă trimiterea în judecată a judecătorilor de la CCR.
Din primăvara anului 2014, când Rusia a inclus Crimeea în componența sa, la vest de granița răsăriteană a NATO persistă teama de o nouă surpriză strategică generată de Moscova.
Afirmația „a te îmbăta cu apă rece” merge perfect atunci când îi auzi pe liderii politici vorbind despre succesul României în combaterea pandemiei de coronavirus.
Avem puține lucruri de păstrat pe aceste meleaguri. Dar asta e situația, nu înseamnă că trebuie să renunțăm sau să nu mai iubim țara. Din contră, avem tot atâtea motive să luptăm pentru a schimba ceva.
"Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general", a spus președintele Iohannis cu referire la bacalaureat. E o singură problemă: elevii români nu mai ajung până acolo.
Cursa pentru președinția PNL se îndreaptă tot mai mult spre o fază în care, indiferent de rezultatul congresului din 25 septembrie, toată lumea pierde. Inclusiv - sau mai ales - România.
