Luni, 1 noiembrie, după ce George Simion a anunțat începerea procedurilor pentru suspendarea și demiterea președintelui, o pală de vânt a suflat peste grupurile politice și prin redacții.
Luni, 1 noiembrie, după ce George Simion a anunțat începerea procedurilor pentru suspendarea și demiterea președintelui, o pală de vânt a suflat peste grupurile politice și prin redacții.
Departe de a fi o dispută tehnică, contenciosul dintre guvernul polonez și Comisia Europeană aduce la lumină o dispută esențială, între adepții federalismului și cei care văd UE ca o uniune de state suverane.
Cu naivitate, am crezut, până în această dimineață, că președintele Iohannis se va întoarce din Egipt și, cu judecata limpede, le va spune PNL-iștilor și lui Florin Cîțu că nu pot guverna țara cu 26% (plus 5% ale UDMR) pe care le au în Parlament.
Miercuri seara, în timp ce la București apăreau primele imagini cu imaculatul cuplu prezidențial român la piramide și temple egiptene, undeva în Europa se petrecea încă un episod dramatic al schimbării la față a lumii.
De ceva vreme, România se frânge sub un asalt nevăzut dar nemilos al armatelor morții. Și nu înțelege ce i se întâmplă. Mai precis, nu pricepe cum de această grupare fundamentalistă reușește să-i frângă speranța și să semene moartea, să paralizeze o întreagă societate.
„Pesimismul nu a câștigat niciodată nicio bătălie”, afirma generalul Dwight D. Eisenhower. O convingere de care trebuie să se țină cont și în societatea românească, bântuită de defetism și condusă, până acum, după ureche.
Într-adevăr, vaccinarea anti-COVID este menită să crească niște profituri. Dar nu chiar cum cred anti-vacciniștii, pe termen scurt, ci sustenabil, pe termen foarte lung.
Înainte de 1989, posturile de televiziune ce emiteau de la Belgrad erau recepționate în vestul României, ca tribune ale libertăților visate și la București, de cetățeni exasperați de cele două ore de propagandă ceaușistă ale TVR.