Marea Baltică sub lupa NATO, Marea Neagră sub presiunea Rusiei

DE Ion Petrescu | 29.10.2021 - 23:14

Diferența specifică geopolitică, între zona nordică și cea sudică a graniței de est a NATO ține de temerea balticilor privind o iminentă invadare a statelor lor și de menținerea țărilor riverane la Marea Neagră sub o tensiune militară constantă.

SHARE

Dintr-o asemenea perspectivă, vizita secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza Navală suedeză Berga, efectuată pe 27.10.2021, cu diplomații din Consiliul Atlanticului de Nord, confirmă public, pentru cei interesați de dinamica situației militare din nordul Europei, că Alianța Nord-Atlantică supraveghează constant, complex și fără echivoc arealul baltic.

Acolo unde Estonia, Letonia și Lituania se simt vizate de ipotetice acțiuni revanșarde estice, iar Polonia, Germania, Danemarca și Norvegia constituie inelul aliat defensiv, cu ochii pe dislocările de trupe și tehnică militară rusească în Kaliningrad.

Baza Navală Berga / Berga örlogsbas este o bază a Forțelor Navale Suedeze, situată în fiordul Hårsfjärden, lângă Berga, municipiul Haninge. 

Acolo se află sediile Flotilei a 4-a de Război Naval, Regimentului 1 de Infanterie Marină și unității Gărzii Interne Södertörn Group / Södertörnsgruppen. 

Stoltenberg a poposit acolo pentru a asista la exercițiul naval comun suedezo-finlandez, SWENEX-21.

Aproximativ 2.200 de militari au participat la cel mai mare exercițiu naval SWENEX-21 din Suedia, derulat timp de zece zile. 

Scopul exercițiului a fost de a demonstra capacitatea de protecție a transportului maritim și de a apăra coasta Suediei. 

Forțele aeriene suedeze, Garda de Coastă și Marina Militară finlandeză au participat la exercițiu.

SWENEX-21 a confirmat apropierea Suediei și Finlandei de Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care la Marea Baltică sunt riverane - și contează în ecuația defensivă - Germania, cu o armată de 184.507  de militari și Polonia, cu forțe armate având un efectiv de 150.500 combatanți.

„Este important ca Aliații NATO, Finlanda și Suedia să continue să se antreneze și să acționeze împreună”, a afirmat secretarul general al NATO, la Berga.

„De-a lungul anilor, am conlucrat din ce în ce mai strâns împreună și am văzut că situația de securitate din regiune s-a deteriorat, odată cu atitudinea agresivă a Rusiei și consolidarea ei militară. Acest lucru face cooperarea noastră și mai importantă”, a adăugat Jens Stoltenberg, la conferința de presă comună unde se afla alături de ministrul suedez al apărării, Peter Hultqvist, și de ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen.

Departe de a fi doar o vizită de protocol, prezența lui Stoltenberg la Baza Navală suedeză Berga, constituie o reiterare a dorinței țărilor membre ale NATO, de a se menține echilibrul strategic în Marea Baltică, unde ocuparea, de pildă, a Estoniei, se poate face de către adversarul răsăritean în mai puțin de o zi, iar una din reacțiile dure ale ale aliaților ar fi - teoretic, dar tot mai des invocat - recursul la utilizarea armei nucleare.

Și aici nu este vorba de o speculație jurnalistică. 

După cum se știe, ministrul german actual al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a afirmat că NATO este „pregătită” şi gata să-şi activeze arsenalul nuclear împotriva Rusiei, dacă atacă un membru al alianţei militare. 

Germania nu posedă arme nucleare, dar pe teritoriul său sunt depozitate rachete americane cu capacitatea de a lovi puncte strategice aflate în zona de interes a comunității euroatlantice. 

Kramp-Karrenbauer a declarat, fără să clipească: "Trebuie să lămurim foarte clar Rusia că, în final – iar aceasta este şi doctrina descurajării – suntem pregătiţi să folosim astfel de mijloace, astfel încât să aibă un efect descurajant în prealabil”.

„Aceasta este ideea de bază a NATO, a acestei alianţe, şi va fi adaptată în funcţie de comportamentul actual al Rusiei. În special, vedem încălcări ale spaţiului aerian deasupra statelor baltice, dar şi atacuri în creştere în jurul Mării Negre."

Ca unul care am poposit la ministerul german al apărării afirm că declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer nu sunt expresia unui orgoliu personal, ci a unui mandat implicit, prin care Berlinul a dorit să semnaleze Moscovei că deteriorarea gravă a relațiilor dintre Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie stopată. 

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a acuzat NATO că adună treptat forţe în apropierea graniţelor Rusiei şi nu doreşte să discute cu Moscova despre securitatea europeană de pe poziţii de egalitate, ambele afirmații fiind pure exerciții de demagogie publică.

„Ministrul german al apărării trebuie să ştie foarte bine cum s-a încheiat o situaţie similară pentru Germania şi Europa”, a mai amenințat posibilul succesor al lui Putin, generalul Serghei Șoigu.

Însă fluturarea publică a  finalului ultimei conflagrații mondiale, pe continentul european, este doar expresia încremenirii într-un proiect geopolitic fără viitor. 

Spre temperarea Rusiei, miniştrii apărării din țările membre ale NATO au convenit asupra unui nou plan general de apărare împotriva oricărui potenţial atac rusesc pe mai multe fronturi, reafirmând ca obiectiv principal al Alianţei descurajarea Moscovei.

Realitatea fără fard este că la Kremlin nu s-a renunțat la politica de dictat.

Moscova nu și-a schimbat punctul de vedere conform căruia la convorbirile diplomatice cu terți stabilește unilateral agenda discuțiilor, unde reia teza ridicolă a încercuirii militare a Rusiei și presează pentru obținerea de concesii imposibil de acceptat de către NATO. 

NATO rămâne - cum reamintea jurnaliștilor Stoltenberg - o Alianță nucleară credibilă atâta timp cât există arme nucleare, acestea fiind menținute în arsenalul defensiv pentru a păstra pacea, a preveni constrângerea și a descuraja agresiunea.

Iar din punct de vedere nuclear, SUA, Marea Britanie și Franța au forțe proprii disuasive cunoscute.

În plus, pe teritoriile Turciei și Germaniei sunt amplasate arme nucleare americane într-un număr deloc simbolic, fiind repere ale dorinței aliaților de menținere a situației actuale, de echilibru strategic în Europa. 

De altfel, aliații au convenit recent asupra primei strategii a NATO de inteligență artificială, utilizată deja de adversari.

Și în spațiul cibernetic, aliații schimbă informații despre amenințări și vulnerabilități în timp real.

În tot acest timp, țările riverane la Marea Neagră, cu excepția Turciei și Bulgariei, rămân sub presiunea politică și militară a Rusiei.

Președintele Vladimir Putin a afirmat că recenta vizită a lui Lloyd Austin în Ucraina a deschis calea pentru aderarea acestui stat la NATO și asta ar fi o amenințare la adresa Rusiei. 

Realitatea din teren bate filmul fanteziilor de la Kremlin, pentru că nici Ucraina, nici Georgia nu îndeplinesc în prezent exigențele aliaților pentru a putea fi invitate în NATO. 

Iar pilonul efectiv puternic al defensivei aliate la Marea Neagră este România, unde a poposit amiralul Robert Peter Burke, comandant - de la 17 iulie 2020 - al Comandamentul Forțelor Navale ale Statelor Unite pentru Europa și Africa și al Forțelor Comune Aliate din Napoli.

“Noble Blueprint 21” -  exercițiul încheiat ieri la Constanța, planificat de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod D. Wolters și condus de comandantul Comandamentului Forțelor Interne Aliate NATO, de la Napoli, amiralul Robert P. Burke - a permis confruntarea hărții aliaților cu... realitatea bazei informative a comandanților structurilor operaționale și tactice ale NATO, interesați de sincronizarea procedurilor și creșterea capacității aliate de reacție - ca să parafrazez concluzii oficiale.

Programul vizitei amiralului Robert Burke a inclus misiuni de recunoaștere terestră și aeriană în zona de est a țării, vizite la unități defensive aliate din țara noastră și discuții cu interlocutori autohtoni și aliați privind sincronizarea reacțiilor în situații imprevizibile. 

În traducere liberă a fost reafirmată capacitatea aliaților de a acționa din afara și de pe teritoriul României, pentru contracararea unor  ipotetice operațiuni ofensive estice. 

România rămâne și acum, din punct de vedere militar, o pildă de consecvență și camaraderie reală atât în relația bilaterală cu partenerul strategic nr. 1, respectiv SUA, cât și în conlucrarea necesară cu aliații implicați în apărarea litoralului vestic al Mării Negre. 

Totuși, chiar dacă arealul geopolitic aflat la est de granița răsăriteană a Alianței este încă "un butoi cu pulbere" - trist, dar adevărat -, amiralul Robert Burke, șeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli/JFCNP este conștient că scenariile și exercițiile militare constituie doar antrenamente utile celor ce asigură defensiva NATO, dar nu schimbă situația din teren. 

Ucraina are teritorii ocupate - Crimeea și Donbasul - fără șanse reale imediate de a le recupera. 

Georgia nu mai controlează Abhazia și Osetia de Sud și are dificultăți politice interne nerezolvate. 

Republica Moldova are înfipt în coasta sa estică cuiul geopolitic transnistrean și speranțe minime de retragere a contingentului militar rusesc de acolo, care oficial dispune de circa 2.000 de "pacificatori", dar practic aceștia pot fi ajutați, într-o situație de criză, de peste zece mii de voluntari locali, vorbitori ai limbii lui Lev Nikolaevici Tolstoi, autorul romanului istorico-psihologic de mari proporții „Război și pace".

Nici Georgia, nici Ucraina, nici Republica Moldova nu vor beneficia de un sprijin militar direct al NATO, în caz de agresiune imprevizibilă, ci doar de livrări de echipamente militare, funcție de dinamica evenimentelor ipotetice. 

Această situație este perfect cunoscută la Moscova, care se joacă și în prezent, cu oficialii de la Tbilisi, Kiev și Chișinău, precum pisica cu șoriceii imobilizați de teamă. 

Marea Baltică rămâne sub lupa NATO, iar Marea Neagră, sub presiunea Rusiei, în condițiile când diplomații avizați cunosc foarte bine că după dialogul dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin, dincolo de retorica belicoasă a Moscovei, trupele Federației Rusiei - cel puțin în această iarnă - rămân în garnizoanele cunoscute. 

Inamicul public numărul 1, la nivel mondial, epidemia de coronavirus, anihilează practic, în Europa și Asia, tentațiile recursului la manu militari. Probabil că până la primăvară. 

 

____________________________

Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.

____________________________

 

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.