În volumul „Ce-ar mai fi de spus“, Cangeopol relatează cum milițenii au vrut să-i însceneze comiterea unei infracțiuni.
În volumul „Ce-ar mai fi de spus“, Cangeopol relatează cum milițenii au vrut să-i însceneze comiterea unei infracțiuni.
Cum a supraviețuit Liviu Cangeopol după publicarea în Franța a interviului în care îl critica pe Nicolae Ceaușescu.
Electroniștii Mircea Olindaru, Petre Pleșca și lăcătușul Petre Farțade, muncitori la o fabrică din Bacău, au primit cinci ani de închisoare, în cazul primului, respectiv câte șase ani, în cazul celorlalți doi, după ce au realizat manifeste împotriva regimului Ceaușescu.
Gheorghe Năstăsescu, maistru constructor din Iași, a fost prins în flagrant, în 1982, în timp ce arunca manifeste în centrul Bucureștiului, după ce s-a urcat pe o schelă a unei clădiri de pe Strada Lipscani.
Pe Daniel Marcu, Revoluția l-a prins în Austria. Fugise ilegal peste graniță, în Ungaria, prin Mureșul rece. Revenirea României la democrație l-a făcut să se întoarcă.
Sute de mii de români au încercat, între 1949 și 1989, să fugă din România comunistă a lui Dej și, apoi, a lui Ceaușescu.
Era noiembrie 1989; anul miraculos se apropia de sfârșit. Evenimentele se succedau într-un ritm care-ți tăia răsuflarea.
La 30 de ani de la Revoluție, Petre Roman (73 de ani), primul premier al României după căderea comunismului, acuzat de infracțiuni contra umanității în Dosarul „Mineriadei“ și ocolit milimetric de procurori în dosarul „Revoluției“, a vorbit despre momente-cheie de după ‘89.