UE face o mega-rețea de încărcare pentru camioanele electrice. România nu apare pe hartă

Planul „European Clean Transportation Corridor” (Coridorului European de Transport Curat), anunțat de Comisia Europeană în primăvara anului 2025, a primit aprobarea finală și nouă state membre, Belgia, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Olanda, Austria, Polonia și Suedia, au fost de acord să-și unească eforturile pentru realizarea acestuia.

Proiectul prevede dezvoltarea unei mega-rețele de încărcare pentru camioanele electrice pe două coridoare strategice de transport, Marea Nordului – Marea Baltică și Scandinavia – Mediterana, fiecare cu propriile ramificații mai mici. 

Scopul proiectului este de a avansa electrificarea de-a lungul rutelor cheie ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T).

Citește și: Efectele intrării României în Schengen asupra transporturilor: Ce am câștigat, care sunt provocările

UE face o mega-rețea de încărcare pentru camioanele electrice. România nu apare pe hartă

Inițiativa se bazează pe un plan de acțiune prezentat de Comisia Europeană în martie pentru sectorul auto.

Mai multe secțiuni ale planului au abordat sprijinul de piață pentru vehiculele comerciale cu emisii zero, de la scutiri extinse de la taxa de drum până la omologări de tip armonizate. Iar o măsură concretă a fost inițiativa Coridorului European de Transport Curat, pe care Comisia Europeană o programase pentru al treilea trimestru al anului 2025.

Ideea centrală a Comisiei este ca statele membre să dezvolte în comun coridoare europene de transport curat, în special de-a lungul rutelor logistice cheie.

Inițiativa acoperă nu doar implementarea tehnică a stațiilor de încărcare, ci și proceduri simplificate de autorizare, mobilizarea finanțării și extinderea prioritizată a rețelei.

În temeiul Directivei privind Energia Regenerabilă, statele membre au deja autoritatea de a accelera consolidarea rețelei pentru proiecte specifice de energie regenerabilă prin proceduri accelerate de planificare și aprobare.

Comisia intenționează acum să extindă acest statut la proiectele din cadrul Coridorului European de Transport Curat pentru a accelera dezvoltarea rețelei.

Citește și: Noile taxe de drum pentru transportatori din 2026, la 100.000 km: Dubă – 6.959 lei, TIR – 19.800 lei

Primele două coridoare strategice de stații de încărcare pentru camioanele electrice aprobate de UE sunt Marea Nordului – Marea Baltică și Scandinavia – Mediterana.

Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică începe la Rotterdam și trece prin Olanda (sau Belgia), Germania și Polonia, apoi se împarte în două rute – una duce spre est, în Ucraina, cealaltă în statele baltice și traversează Marea Baltică până în Finlanda.

Coridorul Scandinavia – Mediterana se întinde din nordul Scandinaviei (cu legături către capitalele Helsinki, Oslo, Stockholm și Copenhaga) prin Germania și Austria până în sudul Italiei. În Germania, axa principală trece prin Hamburg, Frankfurt, Nürnberg și München, cu o linie secundară de la Nürnberg, prin Berlin, până la coasta Mării Baltice.

Foto: Mega-rețelele de încărcare pentru camioanele electrice, pe două coridoare strategice de transport, Marea Nordului – Marea Baltică și Scandinavia – Mediterana, fiecare cu propriile ramificații mai mici.

Provocările transportului de marfă cu emisii zero de-a lungul rețelei TEN-T

Într-o declarație ministerială, cele nouă state implicate în prima fază a planului „European Clean Transportation Corridor”  s-au angajat să facă față provocărilor și obiectivului lor comun de a construi în comun coridoarele.

„Noi, subsemnații miniștri responsabili de politica de transport și infrastructură din nouă țări ale Uniunii Europene (UE) [...] adoptăm prin prezenta această declarație ministerială pentru a avansa tranziția către transportul de marfă cu emisii zero de-a lungul rețelei TEN-T”, se arată în document, potrivit electrive.com.

Declarația prezintă, de asemenea, în detaliu barierele existente. Statele consideră cerințele AFIR ale UE un nivel minim de extindere, dar observă o nevoie urgentă de capacitate suplimentară.

Rețeaua electrică este identificată ca un blocaj major, invocând extinderea lentă, lipsa de modernizare, cooperarea deficitară cu operatorii rețelelor de distribuție, așteptările lungi pentru conexiunile la rețea și procedurile de autorizare extrem de divergente la nivel național și local.

Se spune că cel puțin jumătate dintre statele membre se confruntă cu întârzieri în conexiunile la rețea.

Alte obstacole în calea tranziției către camioanele electrice includ viabilitatea economică limitată a vehiculelor și a infrastructurii, precum și constrângerile financiare.

Cele nouă țări consideră noua inițiativă a Comisiei privind încărcarea camioanelor electrice ca o oportunitate majoră de a-și alinia politicile.

„În spiritul facilitării transportului transfrontalier de marfă, fără întreruperi, cu emisii zero, ne exprimăm angajamentul de a lua măsurile necesare pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul în accelerarea implementării infrastructurii de reîncărcare pentru a implementa coridoare fără întreruperi, cu emisii zero, pentru vehiculele grele până în 2030, de-a lungul rețelei centrale TEN-T”, se arată în documentul comun. 

Statele semnatare s-au angajat să trateze infrastructura de încărcare ca o prioritate strategică în planificarea politicii de transport, corelată cu politica energetică, și să împărtășească progresele înregistrate în mod regulat și bazat pe date.

Această cooperare este concepută pentru a aborda provocări cheie, cum ar fi procedurile lungi de planificare și autorizare, disponibilitatea limitată a amplasamentelor și finanțarea fragmentată.

Rețelele electrice, un blocaj major

Rețelele electrice din statele europene sunt identificate ca un blocaj major în calea electrificării transporturilor, din cauza ritmului său lent de extindere, a lipsei de modernizare, a cooperării deficitare cu operatorii rețelelor de distribuție, a timpilor lungi de așteptare pentru conexiunile la rețea și a procedurilor de autorizare extrem de divergente la nivel național și local.

Cele nouă state care au intrat în „European Clean Transportation Corridor” s-au angajat să trateze infrastructura de încărcare ca o prioritate strategică în planificarea politicii de transport, corelată cu politica energetică, și să împărtășească progresele înregistrate în mod regulat și bazat pe date.

Această cooperare este concepută pentru a aborda provocări cheie, cum ar fi procedurile lungi de planificare și autorizare, disponibilitatea limitată a amplasamentelor și finanțarea fragmentată.

Inițiativa reprezintă atât un angajament politic comun, cât și o foaie de parcurs strategică pentru strategiile actuale și viitoare privind infrastructura de încărcare pentru camioane.

Stații de încărcare cu o putere de un megawatt sau mai mare

Următorul pas este convenirea asupra unui pachet de măsuri până în martie 2026, schimbul de bune practici și partajarea platformelor naționale.

Statele intenționează, de asemenea, să stabilească mecanisme de monitorizare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor.

Deși AFIR impune ca stațiile de la centrele de încărcare pentru camioane grele să aibă o putere de cel puțin 350 kW, în viitor se au în vedere încărcătoare cu o putere de un megawatt sau mai mare.

Centrele de încărcare cu echipamente de încărcare atât de puternice vor necesita o cooperare strânsă cu operatorii locali de rețea și ar putea necesita modernizări ale infrastructurii rețelei înainte de a deveni operaționale.

Aceste tipuri de modernizări sunt de obicei costisitoare și consumatoare de timp.

300.000 de stații de încărcare până în 2030? Acum există 10.000. Consum de 20 de terawați-oră anual

Potrivit specialiștilor, până în 2030, în Europa vor fi necesare peste 300.000 de puncte de încărcare publice și private pentru camioanele de tonaj mediu și greu. Astăzi există doar aproximativ 10.000 de puncte de încărcare disponibile.

Prin urmare, crearea noii infrastructuri va reprezenta o provocare semnificativă.

Investițiile necesare sunt estimate la 7 miliarde de euro până în 2030 și la până la 40 miliarde de euro până în 2040.

De asemenea, rețelele de încărcare pentru camioanele electrice vor fi un mare consumator de energie, având nevoie 20 de terawați-oră de electricitate anual până în 2030, aproximativ 0,5% din cererea totală de energie electrică a Europei, potrivit estimărilor.