
Radu Paraschivescu: Ce nu avem voie să uităm
Monica Lovinescu vorbeşte în Jurnal inedit. 2001-2002 despre „datoria de memorie“ . Ea recunoaşte că, auzind sintagma la Virgil Ierunca, se simte obligată s-o preia şi s-o transmită mai departe.
Monica Lovinescu vorbeşte în Jurnal inedit. 2001-2002 despre „datoria de memorie“ . Ea recunoaşte că, auzind sintagma la Virgil Ierunca, se simte obligată s-o preia şi s-o transmită mai departe.
Altfel decât schimbările pașnice de putere din majoritatea statelor comuniste ale Europei Centrale și de Răsărit, care au fost revoluții civice, Revoluția Română a venit târziu și a fost violentă.
Ioan Stanomir, unul dintre cei care au redactat „Raportul final“ al Comisiei prezidențiale „Tismăneanu“, a comenta tcei 30 de ani care au trecut de la Revoluția din 1989, precum și ce a însemnat pentru istoria noastră regimul comunist.
Actorul Victor Rebengiuc a participat la Revoluția din decembrie 1989 cu speranța că va fi îndepărtat definitiv comunismul din țară. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa. Actorul împlinește, azi, 90 de ani.
Este unul dintre titlurile pe care îl publică, în 23 decembrie 1989, ziarul România liberă.
Pe fondul diversiunilor (psihoza teroristă, invazia armatelor străine) lansate de liderii Consiliului Frontului Salvării Naționale, cu sprijinul structurilor de forță ale statului, românii s-ar fi omorât între ei, explică Parchetul General, în rechizitoriul Dosarului „Revoluției“
1.166 de morți. Peste 3.000 de răniți. Numărul victimelor este contestat și după 30 de ani la Revoluția Română. Până și oamenii legii se încurcă în această numărătoare trecută în filele de doliu ale istoriei noastre. Vinovații? Doar unii au răspuns pentru faptele lor.
Pe 18 Decembrie 1989, la Timişoara a fost decretată starea de necesitate. În oraş a fost interzisă circulaţia grupurilor de peste două persoane, trecătorii au fost legitimaţi, iar cei suspecți au fost reținuți.