Întâlnirea preconizată în Alaska, dintre președintele american, Donald Trump și omologul rus Vladimir Putin, reprezintă un reper de evaluare obiectivă a modului în care comunitatea democratică mondială poate menține un minim dialog cu dictatura condusă de la Kremlin.
În România, politicienimai sobri, miniștri mai destupați la minte și jurnaliști care nu se iau după fentele propagandei ruse reamintesc, din când în când, că Moldova, țara soră cu România, nu poate fi sprijinită militar de Patria Mamă, pentru că nu face parte din NATO.
În cel de-al 76-lea an de existență a NATO, două realități simultane marchează Europa de azi.
Totuși, dincolo de speranța inițială a începerii unor tratative credibile între Kiev și Moscova - fie și la intervenția mult așteptată a Casei Albe - și de aplicarea unui tot mai volatil acord de încetare a focului, se repetă istoria timorării europenilor.
Provocarea din titlu a primit un răspuns fugar, de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, care afirma, într-un interviu acordat Bloomberg, că relațiile cu Rusia ar trebui în cele din urmă „normalizate“, după încheierea războiului său împotriva Ucrainei.