Trilaterala rezerviștilor de la București
La inițiativa Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (ANCMRR) a avut loc o întrunire internațională, la Cercul Militar Național.
Inițiativa organizării acestei mese rotunde a avut la bază convingerea susținută de către ANCMRR privind postura de „strategic asset” a rezervistului militar, adică de valoare / activ / avantaj strategic.
Tema aleasă reflectă recente dezvoltări conceptuale, la nivel NATO privind definirea rezervistului, ca un bun de valoare de importanță strategică (strategic asset), precum și a celor asumate, la panelul organizat la Conferința de Securitate de la Munchen din anul 2026, de către Asociația Rezerviștilor din Forțele Armate Germane.
Activitatea a fost moderată de către consilierul ANCMRR, general-maior (r) Marian Botea. Dezbaterile au fost dinamizate de către colonelul (r) prof. univ. dr. Patrick Sensburg, președintele Asociației Rezerviștilor din Forțele Armate Germane (115.000 membri); generalul de brigadă (r).
Vitalie Marinuță, președintele Asociației Rezerviștilor și Veteranilor din Republica Moldova, reprezentanți ai MApN și reprezentanți ai ANCMRR, Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), Asociației Diplomaților în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din MAI.
S-a reiterat validitatea curentă a abordării menționate așa cum este confirmată de conflictul din Ucraina, în care beligeranții n-ar fi putut susține efortul militar de lungă durată, fără existența sistemelor funcționale de asigurare a resurselor umane din rezervă.
Ca urmare, este pus serios în discuție sistemul armatelor exclusiv profesioniste, majoritare pe continentul european.
Asta pentru că tinerii, îndeosebi, au preocupări principial străine domeniului apărării, tendința fiind dificil de inversat. Renunțarea la serviciul militar obligatoriu a agravat situația, sistemele alternative / complementare producând rezultate insuficiente.
Conflictul din Ucraina, mai puternic sesizabil în Europa, dar în general agravarea situației globale de securitate, au ridicat în atenție deficiențele apărării atât la nivel NATO, al Uniunii Europene – UE, cât și individual al statelor membre.
Nici la NATO, nici în UE nu există o concepție unitară asupra resurselor umane din rezervă, standarde, criterii etc., încât problematica de abordare este în sarcina exclusiv națională. Așadar, fiecare stat are latitudinea să-și constituie rezerva cum consideră necesar.
Constrângerile financiare au, desigur, un rol determinant, exemplul României fiind lămuritor, în acest sens. În cadrul mesei rotunde menționate au fost formulate concluzii consistente, fiind enunțate și direcțiile de dezvoltare a unui document care să formuleze noi parametrii ai conceptului, fiind dat răspunsul pozitiv la întrebarea din titlul temei activității.
„Este rezervistul o valoare de importanță strategică”? Urmează consolidarea variantei internaționale comune, a conceptului care se dorește a fi finalizat printr-o video conferință planificată în luna iulie a.c. în așa fel încât acesta să fie promovat pentru adoptare ca document al Congreselor de Vară ale Confederației Interaliate a Ofițerilor în Rezervă (CIOR), Confederației Interaliate a Ofițerilor Medici în Rezervă (CIOMR) și Confederației Interaliate a Subofițerilor în Rezervă (CISOR), din perioada 01-08 august a.c. de la București
Prin acestea, rezultatele inițiativei vor fi larg promovate către mediul asociativ militar european, la NATO și UE, pentru afirmarea rezerviștilor ca „strategic asset”, cu tot ce decurge din acest statut, deocamdată dezirabil.
„Generarea în mediul asociativ militar național, în cooperare cu partenerii externi, a Conceptului privind resursele umane din rezervă - a concluzionat generalul Marian Buciuman, liderul organizatorilor - ne plasează pe palierul care permite consolidarea semnificativă, în prezent și pentru generațiile viitoare, a statutului rezerviștilor români.„
Bilă albă merită implicarea echilibrată a partenerilor germani și cooptarea europenilor de peste Prut.
Cu observația că pe relația bilaterală cu rezerviștii din Republica Moldova ar mai fi multe lucruri inteligente de făcut.