Ca unul dintre jurnaliștii care au asistat la Summitul NATO de la Praga, din 21 și 22 noiembrie 2002, când șapte noi state au fost invitate să adere la NATO - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia - nu îmi imaginam, că după 22 de ani, voi asista la apariția, în cursa electorală pentru Cotroceni, a unui prezidențiabil care să denigreze - cu o impunitate publică asumată indecent - Alianța Nord-Atlantică, cea mai bună opțiune strategică a țării noastre, din întreaga sa istorie.
Acceptarea tacită a minciunilor inventate de personajul menționat înseamnă și o întinare a memoriei celor 30 de militari căzuți la datorie în Teatrele de Operații. Iar născocirea de coșmar a posibilității unui atac militar al aliaților asupra Federației Ruse, pornind de la Baza militară românească de la Mihail Kogălniceanu - o bazaconie despre care probabil că s-a râs cu gura până la urechi la Ministerul rus al Apărării din Moscova -, indică infantilismul geopolitic al unuia probabil antrenat de supuși mentali Kremlinului, chiar dacă sunt nativi carpatini.
În acest context, am purtat un dialog informal cu tânărul general-maior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, despre calendarul exercițiilor militare majore planificate în România, în primul semestru al anului 2025. Cu precizarea sa că, în momentul de vârf al acestora, 10.000 de militari aliați se vor afla pe teritoriul României.
În total, circa 15.000 de militari români și aliați vor participa, în prima jumătate a anului, la evenimentele multinaționale de instrucție planificate să se desfășoare în poligoane și facilități militare din România, în cadrul exercițiilor DACIA 25 și DACIAN SPRING/PRIMĂVARA DACICĂ 25. Secvențele de instruire se vor desfășura în nu mai puțin de șapte poligoane din nord-vestul, centrul, sudul și sud-estul țării. Exercițiul DACIA 25 reprezintă evenimentul major de instruire la nivel operativ și tactic care asigură cadrul util integrării forțelor naționale și aliate prin conectarea cu alte exerciții multinaționale planificate de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa – SHAPE și de Comandamentul Forțelor Armate ale SUA în Europa - USEUCOM.
Exercițiile conectate în cadrul DACIA 25 sunt: STEADFAST DART 25 - planificat de SHAPE, ce se va desfășura în luna februarie -, SEA SHIELD 25 - planificat și condus de către Statul Major al Forțelor Navale - și VALIANT STRIKE 25 - planificat și condus de către Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, ambele desfășurându-se în lunile aprilie – mai, precum și SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM, în colaborare cu Statul Major al Apărării, pentru luna iunie.
Primul exercițiu major de instruire din această serie, STEADFAST DART 25 (STDT 25), planificat de SHAPE și condus de Comandamentul Aliat Întrunit de la Napoli - JFCNP, va debuta în data de 10 februarie, iar fazele operaționale se vor derula până în data de 21 februarie. Scenariul STDT 25 se va concentra pe executarea activităților specifice de alertare, dislocare și integrare a forțelor, pe timp de pace, cu scopul de a testa capacitatea de reacție și răspuns în situații de criză. Exercițiul va demonstra capacitatea NATO de a activa Forța de Reacție Aliată și de a coordona tranziția rapidă a acesteia către locația în care poate furniza efecte strategice de descurajare prin consolidarea forțelor deja amplasate.
Este prima dată când Forța de Reacție Aliată va exersa o desfășurare operațională, de la înființarea sa, pe 1 iulie 2024.
Exercițiul DACIAN SPRING 25 (DASP 25), planificat și condus de către MND-SE (Divizia Multinațională Sud-Est), în perioada 05 - 26 mai, reprezintă o premieră, prin dislocarea pe teritoriul României de către Franța, națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO de la Cincu, a unei structuri multinaționale de nivel brigadă, aproximativ 4.000 de militari francezi cu mijloace de luptă.
Armata României, alături de forțe aliate și partenere, desfășoară această serie de exerciții militare integrate, menite să consolideze cooperarea în cadrul NATO și a parteneriatului strategic româno-american. Astfel se demonstrează unitatea și solidaritatea aliaților, precum și capacitatea structurilor NATO și a partenerului strategic american de a interveni rapid în sprijinul României. Scopul principal al exercițiilor este creșterea capacității de apărare și descurajare, îmbunătățirea coordonării și a timpilor de reacție, precum și consolidarea interoperabilității și mobilității militare. Într-un context global complex, marcat de crize de securitate, aceste antrenamente sunt esențiale pentru pregătirea forțelor armate.
Pentru Armata României, exercițiile reprezintă o oportunitate de a testa capacitatea de a susține operații defensive în cadrul alianței și de a asigura sprijinul necesar pentru trupele și echipamentele care tranzitează sau staționează pe teritoriul național. Aceste activități militare sunt un exemplu clar al angajamentului comun pentru securitatea colectivă și stabilitatea regiunii.
Activitățile de instruire planificate vor cuprinde deplasări și exerciții tactice cu și fără trageri de luptă, parașutări, forțări ale cursurilor de apă, comunicații criptate, coordonare a tranzitului prin puncte aeriene, navale și terestre de trecere a frontierei, precum și activități cu specific medical.
Toate bune și frumoase, însă am întrebat dacă vor fi folosite, în exercițiile menționate mai sus, și avioanele de luptă moderne ale Forțelor Aeriene Române. În principiu, acestea vor sprijini, din aer, prin modalități specifice, activitățile derulate de aliați la sol și pe mare. Așa am aflat un element inedit, care ține de interesul național al țării noastre.
La o recentă conferință organizată de Centrul European de Studii de Securitate George C. Marshall la Sofia, în Bulgaria, un profesor turc a aflat cu surprindere, de la un competent interlocutor român, că Forțele Aeriene Române au, la acest moment, în dotare, 32 de aeronave de luptă F-16, urmând ca, până la finalul anului 2025, numărul acestora să urce până la 49, adică echivalentul a trei escadrile. A aflat, de asemenea, că România a semnat deja contractul pentru 32 de aeronave de generația a cincea F-35, urmând să primească primele aeronave de acest tip începând cu 2030.
Concluzia distinsului profesor a fost că, în aceste condiții, România se profilează deja, după Turcia, ca având a doua forță aeriană aliată limitrofă Mării Negre.
Prin facilitățile și performanțele sale profesionale, Centrul european de instruire și antrenament pentru viitorii piloți pe aeronave F-16, care funcționează în Baza Aeriană 86 de la Fetești, va fi pe viitor și singurul de acest fel în arealul european al spațiului transatlantic. Centrul a fost înființat printr-o înțelegere fără precedent semnată între două țări aliate – România și Țările de Jos - și o companie privată – Lockheed Martin, cea care produce aeronavele F-16.
Prin acest acord trilateral, Centrul de la Fetești a preluat, practic, aeronavele olandeze care fuseseră alocate unei structuri de pregătire a piloților de F-16 care a funcționat în Statele Unite. După ce Forțele Aeriene Olandeze au început deja să opereze aeronavele F-35 achiziționate, centrul de pregătire pentru F-16 urma să fie desființat.
România a preluat inițiativa și a propus Țărilor de Jos transferarea aeronavelor în România, pentru dotarea unei structuri similare, care să fie înființată în Baza Aeriană 86, care să poată pregăti, pe lângă piloții români de F-16 -, de care forțele noastre aeriene au mare nevoie, în condițiile în care vor avea, în curând, trei escadrile - și piloți din alte țări aliate sau partenere care au în dotare sau urmează să se înzestreze cu acest tip de aeronavă.
Centrul european de instruire F-16 de la Fetești funcționează deja de mai bine de un an de zile, este la a doua serie de pregătire de piloți pentru România și are deja în formare și primii patru piloți pentru Ucraina. În curând, aeronavele olandeze vor fi transferate definitiv României, printr-o donație care va fi parafată între guvernele celor două țări.
Astfel, România este deja un jucător foarte important în ecuația de securitate din Flancul Estic al NATO și UE, unde va asigura, cel puțin în domeniul protecției spațiului aerian comun, o diferență specifică strategică, extrem de necesară.
