După invadarea Ucrainei, Rusia vizează Finlanda?

Nu vizează zona statelor riverane la Marea Neagră, unde Turcia are un potențial militar mai mare decât acela al Poloniei - ajunsă totuși pe locul trei în NATO, ca forță militară reală, după cea americană și turcă. 

În plus, statele baltice nu au capacitatea defensivei românești. Noroc că aliații sunt prezenți în statele limitrofe colosului militar rus. Colos militar, nu și economic.

Cât privește amenințarea nucleară, există și un revers al medaliei. Moscova poate fi aneantizată cu lovituri nucleare trase de pe submarinele militare britanice ancorate în apele Oceanului Atlantic, la nord de Scoția. Sau cu rachete nucleare franceze, amplasate pe submarinele Marinei Naționale a Franței. Statele Unite au desfășurat arme nucleare în bazele NATO din Europa de Vest încă din anii 1950, când tensiunile cu Uniunea Sovietică din timpul Războiului Rece creșteau. Armele au fost transferate pentru prima dată în Regatul Unit în 1954, iar mai târziu în Germania, Italia, Franța, Turcia, Olanda, Grecia și Belgia.

Prin urmare, Moscova poate fi lovită cu arme nucleare lansate din opt țări aliate din Europa - concomitent sau succesiv.

Zapad 2025

Polonia și-a închis granița cu Belarus la finalul primei decade a lunii septembrie, din cauza preocupărilor legate de securitate legate de exercițiile militare la scară largă conduse de Rusia. Și Lituania vecină a anunțat că va consolida securitatea de-a lungul frontierei sale cu Belarus și Rusia.

Exercițiile Zapad-2025 (care înseamnă „vest“ în rusă), programate să înceapă pe 12 septembrie în Belarus și vestul Rusiei, au amplificat alarma în statele membre NATO, Polonia, Lituania și Letonia.

Exercițiile, deși prezentate ca fiind defensive, au tensionat mult timp relațiile Minskului cu vecinii săi și, în 2021, au mascat pregătirile pentru invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Manevrele ruso-belaruse, foarte agresive din perspectiva doctrinei militare, încep în Belarus, foarte aproape de granița cu Polonia.

„Prin urmare, din motive de securitate națională, vom închide granița cu Belarus, inclusiv trecerile de cale ferată, în legătură cu manevrele Zapad“, a spus  premierul Donald Tusk. Lituania a precizat că va intensifica protecția frontierelor sale atât cu Belarus, cât și cu Rusia în timpul exercițiilor, pe care oficialii din Vilnius și Varșovia le consideră o amenințare directă la adresa stabilității regionale.

Se așteaptă ca exercițiile Zapad-2025 să implice până la 13.000 de soldați și să includă exerciții care simulează: 1. utilizarea potențială a armelor nucleare și 2. testarea rachetei hipersonice Oreshnik, cu rază medie de acțiune de fabricație rusească, potrivit ministrului Apărării din Belarus.

NATO a contestat numărul oficial de trupe al Moscovei, considerând - nota bene - că Rusia a împărțit manevrele mai ample în exerciții mai mici, pentru a evita regulile de transparență prevăzute în Documentul de la Viena. Polonia a închis deja majoritatea punctelor de trecere a frontierei cu Belarus, rămânând doar două în funcțiune. NATO organizează exerciții paralele ca răspuns. Exercițiile poloneze „Iron Defender-25“, lansate la începutul acestei luni, implică peste 30.000 de soldați polonezi și aliați - echivalentul a trei divizii - și 600 de echipamente militare.

Exercițiile Zapad, organizate la fiecare patru ani, au fost urmărite cu prudență în Europa timp de mai bine de un deceniu.  În urmă cu patru ani, Moscova concentra, pentru acest exercițiu, 200.000 de militari. Dar războiul din Ucraina a scos din luptă 1.000.000 de combatanți ruși. 

Kremlinul a pus ochii pe Finlanda

Vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, amenință că va anula acordul Moscovei cu Helsinki din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acuzând Finlanda că devine un punct de pregătire al NATO pentru a ataca Rusia.

Într-un nou eseu -scris pentru agenția de știri de stat TASS, vicepreședintele Consiliului de Securitate-, Dmitri Medvedev, susține că Finlanda pune bazele unui posibil atac NATO împotriva Rusiei.

Citând „măsurile defensive“ ale Helsinki-ului și amprenta tot mai mare a NATO în apropierea frontierei de nord-vest a Rusiei, Medvedev susține că Finlanda repetă colaborarea sa deloc folositoare cu Germania nazistă din anii 1930 și 1940. Amenințări tipice viziunii imperialiste - termen corect! - a actualei conduceri a Federației Ruse, în contextul ostilității crescânde dintre entitatea statală rusă și vecinii săi din nord-vest.

În textul menționat, Medvedev afirmă că a vizitat recent granița Rusiei cu Finlanda și că a vorbit cu oficialii locali și a reflectat asupra „politicii nechibzuite pe care o urmează autoritățile finlandeze, care este în mod clar împotriva intereselor lor“.

În eseul său publicat de TASS, el inserează o listă lungă de nemulțumiri împotriva Finlandei, care datează din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Astfel, el dă vina pe Helsinki pentru „viețile distruse și soarta zdrobită a milioane de cetățeni sovietici pașnici care nu au reușit să se evacueze din regiunile occidentale în interiorul țării“ atunci când Germania a început invazia.

Medvedev susține că tocmai cooperarea Finlandei cu NATO și SUA, precum și abandonarea anumitor angajamente de neutralitate militară, încalcă acordul fundamental care stă la baza ordinii postbelice dintre Moscova și Helsinki.

„Dacă nu există o componentă militar-politică a Tratatului (de pace de la Paris din 1947)“, avertizează Medvedev, „atunci nu există nicio bază pentru renunțarea noastră la abordarea «chestiunilor istorice» nerezolvate și niciun obstacol în calea ridicării problemei responsabilității morale a actualului guvern finlandez pentru acțiunile predecesorilor săi“.

Medvedev mai sugerează că Rusia ar putea solicita despăgubiri suplimentare de la Helsinki. Tupeu imperial... El constată că URSS a primit în cele din urmă 226,5 milioane de dolari (aproape 5 miliarde de dolari astăzi) de la Finlanda, în temeiul Tratatului de Pace de la Paris, dar Curtea Supremă a Kareliei a evaluat recent daunele legate de cel de-Al Doilea Război Mondial atribuite Finlandei și trupelor finlandeze la 20 de trilioane de ruble (aproape 242,5 miliarde de dolari).

„Avem tot dreptul legal să revendicăm acest lucru ipso jure“, scrie Medvedev, adăugând:

„Acest lucru este valabil mai ales pe fondul isteriei militariste anti-ruse tot mai accentuate din Finlanda, alimentată de zăngănitul săbiilor. Din [Finlanda], cu istoria sa de atrocități împotriva populațiilor slave și solul său naționalist fertil, o «anti-Rusie» agresivă a apărut chiar mai rapid decât în ​​Ucraina. În loc de planurile anterioare de «finlandizare» a Ucrainei iubitoare de libertate, ceea ce s-a întâmplat a fost ucrainizarea Finlandei“.

În mod evident, comentariile lui Medvedev fac parte dintr-o strategie a Kremlinului. Anterior, în luna aprilie, secretarul Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu, a declarat că țările europene intenționează să fie pregătite pentru războiul cu Rusia până în 2030.

Ministrul rus adjunct de Externe, Alexander Grushko, a afirmat că NATO și UE „se pregătesc activ pentru confruntarea armată“. În iunie, Medvedev a avertizat că Rusia trebuie „să răspundă pe deplin“ la „trădarea“ occidentală, chiar dacă asta înseamnă atacuri preventive.

Limbajul din eseul lui Medvedev pentru TASS este conform retoricii lui Vladimir Putin, cu doar câteva zile înainte ca Rusia să lanseze invazia sa la scară largă în Ucraina. Atunci Putin a susținut că Ucraina va servi drept „teren avansat de pregătire“ pentru atacuri împotriva Rusiei dacă s-ar alătura NATO.

Kremlinul continuă să prezinte războiul din Ucraina drept un „răspuns preventiv“ la agresiunea occidentală.

În iunie 2025, agenția media finlandeză Yle a relatat că imaginile din satelit au dezvăluit lucrări de construcție pentru extinderea prezenței militare a Rusiei în apropierea graniței cu Finlanda.

Cu două luni mai devreme, The Wall Street Journal a relatat că Rusia își trimitea cele mai noi echipamente și numeroase trupe noi către bazele de-a lungul frontierei sale NATO, sugerând capacitatea sa „de a-și desfășura războiul terestru la scară largă în Ucraina, sporind simultan forțele și armamentul forțelor sale terestre de-a lungul frontierei cu Finlanda“.

Numai că în arealul baltic au sosit deja sute de militari spanioli, cu zeci de blindate ușoare, Germania are deja dislocată o puternică brigadă gata de luptă, iar americanii, practic, sunt omniprezenți - pe mare, pe uscat și în aer.