Ce sunt e-fuels, combustibilii care salvează mașinile pe benzină și motorină din 2035. Litrul e 54 €

DE Răzvan Scăeșteanu | Actualizat: 30.03.2023 - 21:51
e-fuels sunt combustibili sintetici lichizi, obținuți în laborator, prin procedeul Fischer-Tropsch. - Foto: Porsche
e-fuels sunt combustibili sintetici lichizi, obținuți în laborator, prin procedeul Fischer-Tropsch. - Foto: Porsche
e-fuels sunt combustibili sintetici lichizi, obținuți în laborator, prin procedeul Fischer-Tropsch. - Foto: Porsche
e-fuels sunt combustibili sintetici lichizi, obținuți în laborator, prin procedeul Fischer-Tropsch, dintr-un amestec de CO2 și hidrogen. - Foto: efuel-alliance.eu

UE a decis definitiv interzicerea comercializării de automobile noi care emit CO2 din 2035. Dar, grație Germaniei și unui grup condus de Porsche, mașinile cu motoare pe benzină sau motorină nu vor dispare, au primit a doua șansă: e-fuels.

SHARE

Ce sunt e-fuels, combustibilii ce salvează mașinile pe benzină și motorină din 2035

Problema e prețul carburantului sintetic.

e-fuels sunt combustibili sintetici lichizi, obținuți în laborator, prin procedeul Fischer-Tropsch, dintr-un amestec de CO2 și hidrogen. Nu au nicio legătură cu petrolul.

Se pot obține toate tipurile de carburanți sintetici, de la „e-benzină” și „e-motorină”, la „e-kerosen”, „e-metan” și „e-metanol”. Iar motoarele vehiculelor sau ale altor aparate, inclusiv centralele termice, de exemplu, nu trebuie în niciun fel modificate pentru a funcționa cu e-fuels.

Prin combustie, e-fuels degajă CO2. Dar „secretul” este că per ansamblul ciclului de producție și utilizare emisiile de CO2 rezultate sunt zero. Cum?

La producerea de e-fuels, este folosit CO2 captat din atmosferă și hidrogen „verde”, obținut prin electroliză cu energie electrică din surse regenerabile. În prima fază a procesului de fabricație, se obține un e-gaz sau e-metanol. Apoi, printr-o a doua procedură de rafinare, se obține „e-combustibilul” dorit, „e-benzină” și „e-motorină”, etc.

Citește și: OFICIAL Mașinile cu motoare termice, inclusiv hybrid, interzise în UE din 2035. Există o excepție

Pe scurt, utilizarea de e-fuels de către mașinile cu motoare termice s-ar putea traduce cam așa: cantitatea de CO2 scoasă pe țeava de eșapament prin arderea unui litru de combustibil sintetic este inferioară sau cel mult egală cu cantitatea de CO2 recuperată din atmosferă pentru producerea lui. 

Orice motor sau arzător poate funcționa cu e-fuel-ul potrivit

Carburanții sintetici, denumiți generic e-fuels, au aceleași proprietăți chimice ca și combustibilii convenționali, cum ar fi kerosenul, benzina sau motorina. Și îi pot înlocui complet, fără modificări tehnice sau în rețelele de alimentare. Motoarele termice pot funcționa inclusiv cu un amestec de combustibil clasic, obținut din petrol, și e-fuel-ul echivalent.

Deoarece utilizarea de e-fuels nu necesită transformarea niciunui motor sau sistem, cele circa 20.000 de avioane, 50.000 de nave și peste 1,3 miliarde de autovehicule existente în prezent pot continua să fie utilizate în viitor într-un mod neutru din punct de vedere climatic, ceea ce altfel nu ar fi posibil.

Citește și: În România, 18 mașini electrice se bat pe o stație de încărcare. Media europeană e de 7

Acest lucru este valabil și pentru cele aproximativ 20 de milioane de sisteme de încălzire care funcționează cu combustibili lichizi. Iar infrastructura esențială de distribuție de carburanți existentă deja poate continua să fie exploatată în mod eficient din punct de vedere economic. 

Prețul, problema a e-fuels. Acum, costul de producție e 54 €/l. Dar până în 2026 prețul ar putea să scadă la sub 2 €/l, iar după 2030, chiar la 1 €/l

e-fuels sunt, deocamdată, o trufanda, nefiind produși pe scară largă. Prima și singura fabrică de e-fuels din lume a fost deschisă de Porsche, ExxonMobil și Siemens în Chile, în 2021. 

Cu o singură turbină eoliană, fabrica Porsche din Chile poate produce în momentul de față 130.000 de litri de combustibil sintetic pe an, cu un cost de producție de 53,80 €/l. La pompă, ar costa și mai mult, adăugându-se transportul, logistica. Imposibil!

În comparație, prețul de producție, fără taxe și accize, al benzinei sau motorinei este de circa 0,50 €/l. Și se vinde la pompă cu 1,5-2 €/l. 

Sigur, extinderea planificată a fabricii Porsche de e-fuels va face posibilă producerea a 55 de milioane de litri începând cu 2025, apoi a 550 de milioane de litri din 2027, datorită celor 380 de turbine eoliene avute în plan. Iar producția la scară din ce în ce mai mare va reduce prețul.

Iar Porsche spune că, până în 2026, prețul de producție al e-fuels în fabrica sa de la Chez Haru Oni ar putea să scadă sub 2 €/l, chiar la 1,7 €/l. Însă, chiar și așa „e-benzina” ar fi de 3-4 ori mai scumpă decât benzina clasică.  

De asemenea, și alți actori investesc deja în e-fuels sau au în vedere s-o facă. Iar concurența, creșterea cererii și dezvoltarea tehnologiile de captare a CO2-ului din atmosferă vor face, cel puțin teoretic, ca prețurile să scadă și mai mult.

În afară de Porsche care are deja fabrică, printre actorii auto mari interesați deja de e-fuels se numără BMW, care a investit 12,5 milioane de euro în start-up-ul Prometheus Fuels, Mazda, Bosch, ZF și Mahle. Iar unda verde pentru e-fuels dată recent de Uniunea Europeană va crește cu siguranță competitivitatea.

Specialitșii Institutului de cercetări climatice din Postdam (Germania), de pildă, spun că, dacă situația va fi favorabilă, carburanții sintetici, produși pe bază de hidrogen și de CO2 recuperat din atmosferă, ar putea ajunge și la 1 €/l, la orizontul anilor 2030. Adică, la un preț doar dublu față de cel al benzinei sau motorinei de acum, 0,50 €/l.

Oricum ar fi însă, va fi tot o picătură de „e-carburant” într-un ocean de petrol. În 2020, de  exemplu, numai în Franța, s-au consumat 42,55 miliarde de litri de carburant rutier.

Prin urmare, suntem departe, foarte departe de a alimenta cele 1,3 miliarde de vehicule termice care circulă în prezent în lume.

e-fuels, și în România? Renault va dezvolta tehnologii de propulsie cu combustibil sintetic și motoare cu hidrogen la Dacia Pitești, alături de Geely și Aramco

Asocierea recentă a grupului petrolier saudit Aramco cu Renault și chinezii de Geely la Dacia Pitești devine foarte interesantă în contextul excepției e-fuels. 

Renault păstrează în continuare uzina de asamblare de autovehicule de la Mioveni, precum și fabrica de șasiuri, dar devine acționar minoritar la uzina de motoare și la celelalte entități asociate Dacia-Renault din România, care în total au aproape două mii de angajați.

Potrivit unui document al celor trei companii, citat de Reuters, se urmărește înființarea în acest an a unei companii de propulsoare cu o capacitate de producție anuală de peste „5 milioane de motoare și transmisii hibride și cu emisii reduse”.

Investiția Aramco, care este cea mai mare companie de petrol din lume, ar fi folosită pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiilor care ar prelungi viața motoarelor pe benzină și a celor hibride, într-un moment în care majoritatea producătorilor auto se concentrează pe trecerea la vehicule pur electrice.

Aramco ar contribui, de asemenea, la cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor de propulsie cu combustibil sintetic și motoare cu hidrogen, se arată în document.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te