Românii vor ieși la pensie la o vârstă mai înaintată, spre 70 ani. Procesul, ireversibil a început în Europa
În contextul unei Europe tot mai îmbătrânite și cu o populație activă în scădere, reformele sistemelor de pensii devin o necesitate urgentă. Majoritatea acestor sisteme, concepute cu decenii în urmă, nu mai sunt sustenabile în fața schimbărilor demografice și economice actuale.
Anunțul lui Bolojan că vârsta de pensionare va crește în România pentru toți pensionarii a stârnit rumoare. De fapt, Bolojan nu face decât să pregătească populația pentru ceea ce este inevitabil - creșterea vârstei de pensionare.
Citește și: Bolojan pregătește creșterea vârstei de pensionare. Europa a dat undă verde. Până la ce vârstă vom munci?
Românii vor ieși la pensie la o vârstă mai înaintată. Procesul e ireversibil și a început în Europa
Acest lucru se întâmplă deja în Europa. Două țări sunt gata să ridice vârsta de pensionare la 70 de ani - Italia și Spania.
În România vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbați și aproape 63 de ani la femei.
Dar, sistemul de pensii este sub mare presiune. Există un deficit de 20 miliarde de lei la sistemul de pensii.
Până în 2030 vor ieși la pensie încă 1.000.000 de pensionari pentru care e nevoie de încă 20.000.000 lei anual. În plus, spreanța de viață crește și în România.
Din toate motivele de mai sus, creșterea vârstei de pensionare pentru România pare inevitabilă.
O analiză arată ceea ce se întâmplă azi în Europa și, mâine, probabil, în România.
Cu o speranță de viață în creștere și cu mai puține persoane care contribuie la fondurile publice, ajustarea vârstei de pensionare și a altor componente ale sistemului devin inevitabile.
Însă, de fiecare dată când se propun astfel de măsuri, protestele și rezistența politică sunt puternice. Cum putem implementa reforme care să fie sustenabile, echitabile și acceptabile pentru toți cetățenii?
Îmbătrânirea populației obligă Europa la reforme dure ale pensiei. Cum îi va afecta pe pensionarii din România
În acest context, tot mai puține persoane contribuie la finanțarea sistemelor publice, iar numărul celor care vor retrage pensii pentru perioade tot mai lungi este în creștere.
În plus, schimbările tehnologice rapide reduc ponderea veniturilor din muncă în PIB, ceea ce face ca impactul asupra economiilor să fie și mai mare.
Majoritatea sistemelor de pensii din Europa funcționează pe principiul „pay-as-you-go” (plătește pe măsură ce mergi), un model conceput pentru a răspunde unei structuri demografice complet diferite de cea actuală.
În acest sistem, activele financiare sunt colectate de la lucrători activi și sunt redistribuite către pensionari. Însă, în contextul unei populații tot mai în vârstă și cu o forță de muncă mai mică, acest model devine din ce în ce mai greu de susținut.
Totodată, numărul celor care se pensionează este în creștere, iar perioada în care aceștia beneficiază de pensii se extinde datorită creșterii speranței de viață.
Provocările reformelor pensiilor
Problemele demografice sunt exacerbate de factori economici și tehnologici. Creșterea automatizării și a tehnologiilor disruptive în multe industrii a redus numărul locurilor de muncă stabile și a afectat veniturile din muncă.
Astfel, veniturile naționale din taxe și contribuții sociale au scăzut, iar sistemele de pensii nu mai pot susține la fel de ușor un număr tot mai mare de pensionari.
În acest context, multe guverne europene sunt nevoite să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul sistemului de pensii.
Reformele pensiilor au devenit inevitabile în multe țări europene, dar acestea întâmpină o rezistență semnificativă din partea publicului. Creșterea vârstei de pensionare este una dintre cele mai dezbătute măsuri, dar și una dintre cele mai contestate.
În Franța, de exemplu, s-a propus creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, dar această propunere a stârnit ample proteste și a fost întâmpinată cu opoziție puternică din partea sindicatelor și a cetățenilor.
De asemenea, Danemarca a adoptat o abordare mai flexibilă, ajustând vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață, iar în 2023, a aprobat creșterea acesteia la 70 de ani până în 2040.
Totuși, reforma pensiilor nu se limitează doar la ajustarea vârstei de pensionare. Este necesar un set mai larg de măsuri care să abordeze atât cheltuielile, cât și contribuțiile, și care să țină cont de realitatea demografică și economică a fiecărei țări. De asemenea, pentru ca reformele să fie acceptate de cetățeni, este esențial să se compenseze efectele adverse pentru persoanele afectate de schimbările propuse.
Soluții pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii
În fața acestor provocări, experții propun o abordare multidimensională a reformei pensiilor, care să includă nu doar modificarea vârstei de pensionare, ci și implementarea unor măsuri care să ajute la susținerea financiară a sistemului.
Printre aceste măsuri se numără introducerea unui factor de sustenabilitate care să ajusteze cuantumul pensiilor în funcție de speranța de viață a coortei de lucrători care se pensionează.
Astfel, persoanele care se pensionează mai devreme vor primi pensii mai mici, având în vedere că vor beneficia de acestea pe o perioadă mai lungă.
De asemenea, este importantă introducerea unor mecanisme de ajustare automată a pensiilor, care să țină cont de realitățile economice și demografice în schimbare.
Aceste mecanisme ar reduce dependența sistemelor de pensii de reforme ad-hoc, care sunt de multe ori dificil de implementat din cauza riscurilor politice și sociale.
Un alt aspect important este calculul pensiilor pe baza întregii durate a carierei profesionale a unui lucrător, nu doar pe ultimii 25 de ani sau pe alte perioade mai scurte.
Acest lucru ar evita discriminările între lucrătorii care au avut venituri mari în ultimele decenii ale carierei și cei care au avut venituri mai mici în primii ani de muncă.
Situația pensiilor în România
În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform noii legi a pensiilor.
Procesul de aliniere a vârstei de pensionare la această valoare a fost deja implementat, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, cu un minim de 15 ani.
Totuși, există și categorii speciale, cum ar fi magistrații, care se pensionează la 65 de ani, dar cu vechime specifică, sau persoanele care au lucrat în condiții de muncă deosebite și care beneficiază de pensii speciale.
În ciuda acestor ajustări, România se confruntă cu aceleași provocări demografice și economice ca și celelalte țări europene. Numărul pensionarilor crește, iar populația activă scade.
De asemenea, problemele economice, cum ar fi scăderea veniturilor din taxe și impozite, fac ca sistemul de pensii să devină tot mai greu de susținut pe termen lung.
În acest context, reformele pensiilor sunt inevitabile, dar trebuie implementate cu grijă și cu un dialog deschis cu cetățenii.
Dobitoc de jurnalist manipulator