Sorin Dinu: Economia românească este în scădere. Deficitul bugetar excesiv a avut un impact major

Analistul economic Sorin Dinu spune, într-o discuție cu Newsweek România, că efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvernul Bolojan încă nu au apărut, din motive obiective.

În primul rând, la momentul numirii actualului cabinet, România era pe deficit excesiv. În al doilea rând, aşa se întâmplă: când se salvgardează deficitul excesiv cu creşteri de taxe şi impozite, primul efect este o încetinire economică şi o scădere a consumului.

În al treilea rând, a fost vorba despre două categorii de factori de criză: cei interni şi cel extern – factorul Trump. Politicile acestuia au influenţat şi influenţează UE şi Germania, cea mai puternică economie din Uniune.

Sorin Dinu: Economia românească este în scădere

Iar România are o economie puternic dependentă de Eurozonă şi de Germania, ceea ce influenţează indirect, dar negativ funcţionarea economică internă.

"Economia românească este sub efectul majorărilor de taxe, accize și modului în care funcționează economia europeană. Din cauza șocurilor globale, economia românească este pe o descreștere", spune Dinu.

"Industria, mai ales. Adică industria a părut că își revine la un moment dat, dar de fapt, după perioada mai – iunie – iulie, de anul trecut, în septembrie-octombrie a început să reducă din nou turaţia, față de anul trecut", detaliază expertul.

Citeşte şi: România va avea probleme de creştere economică în UE; în următorii zece ani

De fapt, cam toate sectoarele economiei românești dau semne foarte clare de încetinire, spune acesta. Producția industrială e aşa. Retailul a avut o creștere mult mai mică, sub 0,5%, ca creştere medie, Transporturile, la fel.

"Toate acestea arată că, de fapt, deși ne lăudăm cu mari investiții, că anul 2025 este anul investiţiilor publice-record, aceste investiții publice-record nu se regăsesc în creștere economică, precum în anii anteriori.

Rata șomajului este în creștere, inflația este sus, am văzut că este aproape 10% și urmează luna aprilie, cu un nou impuls inflaționist, cu creșterea prețurilor gazelor, pentru liberalizare, probabil cu 30%", spune Sorin Dinu.

Citeşte şi: Germania rămâne în urma Europei. Cea mai mare economie pierde teren. Creşterea PIB va fi minimă

Într-adevăr, inflaţia decembrie 2025 – decembrie 2024 a fost 9,6% - 9,7%, iar inflaţia medie pe tot anul trecut a fost 7,3%, conform Statisticii.

"Pe lângă asta, ne uităm la contextul european", continuă Dinu, detaliind: "Vedem că Germania este pe stagnare - o ușoară creștere, care va fi anul acesta, dar care nu va ajuta economia românească.

Vedem deja că se anunță sau s-au anunțat în ultima perioadă tot felul de închideri de companii care, evident, se vor transforma într-o creștere a șomajului".

Citeşte şi: Donald Trump: "Nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie"

Revenind: de ce se întâmplă aşa? Nu era normal ca un guvern reformist, orientat spre dezvoltare, să aducă creştere economică?

"În 2025", explică Sorin Dinu, "economia a suferit și şocul taxelor, cel al înghețării cheltuielilor bugetare, atât cât au fost ele înghețate.

Vom mai avea de suferit un șoc, legat de problema aceasta, a administrației publice, în special a administrației publice locale, unde schimbarea modului de finanțare va avea un impact semnificativ, pe proiectele derulate la acele primării care vor fi afectate de această structurare".

Deficitul bugetar excesiv, impact major

Anul trecut, economia românească a fost caracterizată de incertitudinile generate de al doilea val de alegeri pentru Preşedinţie, dar şi de faptul că România a derapat de la obiectivele de consolidare fiscală stabilite.

Deficitul bugetar estimat inițial putea să depășească 10%. Deşi România a încheiat anul cu 7,7%, totuși acesta a avut un impact major asupra tuturor sectoarelor economice.

Sectorul industrial s-a menținut într-o stagnare în jur de 0%, cu perioade scurte de avânt, urmate de perioade de cădere, consumul a avut o ușoară contracție spre final și o ușoară creștere, pe întreg anul, explică analistul economic.

Consolidarea fiscală – efect anul acesta

"Construcțiile iarăși sunt într-o ușoară creşterea a contribuției la PIB-ul de anul trecut. Una peste alta, probabil că creșterea economică pe anul 2025 va fi în jur de 1%", spune Sorin Dinu.

Aceasta.datorită efectelor consolidării fiscale, efectelor reducerii consumului și efectelor taxelor care s-au introdus, al liberalizării prețului la energie, din iulie 2025, dar şi al creșterii acizilor, de la 1 ianuarie anul acesta.

"Acest trend va continua, întrucât consolidarea fiscală de anul trecut, practic, se mută ca realizare fiscală pe anul 2026.

Dependenţi de UE

În acest context, industria va urma același trend al stagnării, atât din cauza incertitudinilor politice și fiscale. Mai este un factor oarecum pozitiv, venit dinspre ușoara revenire a economiei germane în 2026 și a Zonei Euro", afirmă Dinu, revenind la ceea ce a spus anterior.

Acestea vor aduce o uşoară îmbunătăţire pe cererea externă a României, întrucât 70% - 75% din exporturile României depinde de Germania și de Zona Euro, explică expertul.

Dar... îţi doreşti să fii dependent în acest fel şi de aceste entităţi-exponent, reprezentante ale civilizaţiei europene moderne.

Va fi un an de început de relansare

În ce priveşte consumul, se așteaptă o ușoară revenire, pe baza măsurilor care se vor lua anul acesta, fiind un an de consolidare a ceea ce s-a realizat anul trecut și un început de relansare.

Coaliția discută programul acela de relansare și de restructurare a Administrației Publice, care, totuși, presupune un grad ridicat de realizare, ceea ce va avea impact atât asupra deficitului, cât şi asupra relansării economice, în anul următor.

Un alt punct pozitiv posibil, pentru industrie și pentru sectorul economic, este că acest an 2026 este văzut ca un an important în atragerea unor sume importante din fondurile europene.

Efectul benefic al banilor europeni

Adică partea care a mai rămas din PNRR - în jur de 10 miliarde de euro, și încă cel puțin atât dinspre partea de cadru financiar multianual 2021-2027.

Cu efect pe zona de investiții publice legate de autoritățile locale, unde de foarte mult timp bugetele se construiesc pe baza transferurilor de la bugetul de stat, din TVA și din impozitul pe venit.

"De altfel, la peste două treimi dintre localități, bugetul este mai mult de 20% dependent de aceste transferuri, adică se realizează un transfer de venituri din zonele active economice, către zone mai puține active economice, care nu activează și cheltuiesc niște sume foarte mari pe salarii și pe alte investiții, în zone din care nu vor fi recuperate", atrage atenţia Dinu.

Sunt o mulţime de exemple: canalizări, rețele de gaze, pentru că au fost construite de cele mai multe ori pe baza unor costuri foarte mari.

Neţinând cont că, la finalul lucrărilor, pe utilizare, sunt niște consumatori finali cu venituri relativ joase, care nu pot plăti orice sumă, pentru accesul la acea rețea.

Şi atunci investiţiile se amortizează cu dificultate