Cine a fost Maria Brâncoveanu, cea mai nouă sfântă sărbătorită de BOR? Lista celor 16 femei canonizate în 2026

Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Constantin Brâncoveanu este, de duminică, 16 august, în mod oficial, în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.

Ea a fost canonizată în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la Biserica „Sfântul Gheorghe cel Nou” din București.

Racla cu sfintele sale moaște va rămâne în acest lăcaș, ultima ctitorie a familiei Brâncoveanu în Capitală și locul de înhumare al familiei domnitorului.

În raclă se mai află moaștele Sfinților Martiri Ștefan și Matei Brâncoveanu, doi dintre fiii ei, precum si ale Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Maria Brâncoveanu, soția domnitorului martirizat, Constantin Brâncoveanu

Născută în anul 1661, a crescut într‑o familie cu rădăcini boierești, fiind nepoată a domnitorului Antonie Vodă din Popești.

Provenind din vechiul neam al Negoeștilor, a intrat în familia Brâncoveanu prin căsătoria cu Constantin din anul 1674, când abia împlinise 13 ani, pentru ca în 1688 să devină Doamna Țării, după ce soțul ei a urcat pe tronul Țării Românești.

Puțini ar fi bănuit atunci că pe umerii acelei fetițe se vor așeza, rând pe rând, strălucirea uneia dintre cele mai frumoase domnii a Țării Românești și povara celei mai grele cruci din istoria ei.

Au avut împreună 11 copii: șapte fete (Stanca: 1676, Maria: 1678, Ilinca: 1682, Safta: 1686, Ancuța: 1691, Bălașa: 1693, Smaranda: 1696) și patru băieți (Constantin: 1683, Ștefan: 1685, Radu: 1690, Matei: 1698).

Numele ei rămâne legat de bolnița Mănăstirii Hurezi, de Mănăstirea Surpatele, rezidită din temelii, de Biserica „Sfântul Nicolae Dintr‑o Zi”, de Mănăstirea Viforâta, de Mănăstirea Berivoii Mari și de alte așezăminte bisericești, scrie ziarullumina.ro.

Dar destinul familiei a luat o întorsătură dramatică în 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost mazilit și dus în lanțuri la Constantinopol, asemenea unui răufăcător, în urma intrigilor celeilalte familii de seamă, Cantacuzino.

Odată cu domnitorul au fost luați și cei patru fii ai săi - Constantin, Ștefan, Radu și Matei -, precum și cu credinciosul lui sfetnic și cumnat, Ianache Văcărescu. 

Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești care a fost executat de turci pe 15 august, acum 310 ani?

Tot atunci a fost dusă la Constantinopol și Doamna Maria, cunoscută și ca Marica - alături de fiicele cuplului domnitor.

Execuția lui Brâncoveanu, a fiilor lui și a lui Văcărescu a avut loc pe data de 15/26 august 1714, în fața sultanului, când creștinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului.

Corpul domnitorului a fost aruncat în Marea Marmara, de unde a fot recuperat de niște pescari greci.

În 1720, văduva Marica l-a adus în țară și l-a înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitorie a domnului.

Lespedea nu a fost inscripționată, pentru a nu a afla turcii că trupul a fost adus în țară, însă văduva domnului a inscripționat numele Constantin Brâncoveanu în caractere chirilice pe candela de argint, inscripție redescoperită în 1914.

Doamna Maria și familia rămasă au fost exilați în Anatolia, de unde s-au întors în Țara Românească, unde a avut grijă de nepotul ei, Constantin al III-lea Brâncoveanu (1707-1757).

Citește și: Care voievod român era supranumit Cavalerul Alb? A fost tatăl unui mare rege al Ungariei

Acesta era băiatul fiului mai mare al cuplului domnitor, Constantin al II-lea Brâncoveanu, executat odată cu tatăl lui, și ultimul vlăstar de gen masculin al familiei.

Maria Brâncoveanu a trăit 68 de ani, până în 1729

Constantin al III-lea avea să ajungă până la demnitatea de mare ban, a doua ca importanță după domnitorul țării, fiind, practic, adjunctul acestuia în Oltenia.

Constantin III a fost singurul care a dus mai departe numele familiei, descendența directă din bărbat în bărbat a domnului muntean stingându-se abia în 1832, odată cu Grigore Brâncoveanu. 

După ce s-a ocupat în mod special de el, având grijă ca, după stingerea datoriilor către vistieria imperiului, lui să îi revină circa jumătate din averea recuperată de ea, Doamna Maria - care se retrăgea adesea la Mănăstirea Surpatele, a trecut la cele veșnice în decembrie 1729, la vârsta de 69 de ani.

În 1992, Constantin Brâncoveanu și cei patru fii executați împreună cu el în 1714 au fost trecuți în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română, pentru martiriul lor.

33 de ani mai târziu, la 1 iulie 2025, Sfântul Sinod al BOR a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare), printre care și Maria Brâncoveanu.

Citește și: Povestea Evangheliei ferecate în aur de Constantin Brâncoveanu. Cum a ajuns comoara pe mâna rușilor

Proclamarea generală a canonizării lor a avut loc în 5 și 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, conform doxologia.ro.

Cele 16 femei românce trecute oficial în rândul sfinților

• Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu zi de prăznuire 12 aprilie;
• Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu zi de prăznuire 4 mai;
• Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu zi de prăznuire 5 mai.
• Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu zi de prăznuire 24 mai;
• Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu zi de prăznuire 5 iunie;
• Sfânta Olimpiada de la Fărcașa, cu zi de prăznuire 4 iulie;
• Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu zi de prăznuire 6 iulie;
• Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu zi de prăznuire 16 august;
• Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
• Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
• Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
• Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu zi de prăznuire 26 septembrie;
• Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu zi de prăznuire 1 decembrie;
• Sfânta Magdalena de la Mălainița, cu zi de prăznuire 15 octombrie;
• Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cu zi de prăznuire 19 decembrie;
• Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu zi de prăznuire 23 decembrie.