Urmele lăsate de COVID în creier. Cercetătorii au găsit o posibilă explicație pentru lipsa de motivație
Lipsa de motivație, problemele de memorie și încetinirea mișcărilor sunt simptome raportate de unele persoane cu COVID de lungă durată. Scanările cerebrale au scos acum la iveală modificări ale sistemului dopaminei care ar putea explica o parte dintre ele.
COVID-ul de lungă durată continuă să ridice întrebări pentru medici și cercetători, mai ales în cazul simptomelor neurologice care persistă mult după dispariția infecției. Un nou studiu oferă însă un posibil indiciu: sistemul cerebral al dopaminei ar putea fi afectat la unii pacienți.
Cercetătorii canadieni au analizat prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET) creierul a 24 de persoane cu long COVID, care nu mai aveau o infecție activă, dar continuau să sufere de simptome persistente.
Participanții raportau, în diferite grade, lipsă de motivație și prezentau rezultate mai slabe la testele de memorie și de viteză a mișcărilor.
Urmele lăsate de COVID în creier. Cercetătorii au găsit o posibilă explicație pentru lipsa de motivație
Scanările au indicat un semnal mai redus al unui marker asociat terminațiilor nervoase care eliberează dopamină în mai multe regiuni ale striatului, comparativ cu persoane sănătoase.
Striatul este implicat în procese precum motivația, mișcarea și memoria.
Mai mult, cu cât diferențele observate la nivelul sistemului dopaminergic erau mai pronunțate, cu atât unele dintre simptome — apatia, dificultățile cognitive, problemele de memorie și încetinirea mișcărilor — tindeau să fie mai severe.
Autorii estimează că aproximativ un sfert din variația acestor simptome în grupul studiat a fost asociată cu modificările observate la nivelul markerului dopaminergic. Asta nu înseamnă însă că cercetătorii au demonstrat că respectivele modificări sunt singura cauză a simptomelor.
De ce este importantă dopamina
Dopamina este un mesager chimic esențial al creierului, implicat inclusiv în motivație, recompensă și controlul mișcărilor.
Cercetătorii iau în calcul mai multe mecanisme prin care COVID-ul de lungă durată ar putea afecta neuronii care eliberează dopamină, însă acestea nu sunt încă demonstrate.
Descoperirea deschide și o posibilă direcție pentru tratamente care să vizeze sistemul dopaminei. Autorii discută inclusiv ipoteza utilizării unor medicamente folosite în alte afecțiuni neurologice, dar subliniază că este nevoie de studii suplimentare înainte ca o asemenea abordare să poată fi recomandată.
Citește și VIDEO Cum recunoști primele semne de burnout și ce trebuie să faci ca să nu clachezi?
Studiul este unul preliminar și a inclus doar 24 de persoane cu long COVID. În plus, scanările PET utilizate măsoară o proteină prezentă la terminațiile nervoase care eliberează dopamină, nu numărul neuronilor în mod direct. Cercetătorii cer confirmarea rezultatelor pe grupuri mai mari de pacienți, potrivit ScienceAlert.
