Unde a apărut prima toaletă modernă din România? Elisabeta I, beneficiara primului WC asemănător celui de azi

Termenul"WC provine din limba engleză și este o abreviere pentru „Water Closet”.

Această denumire a fost folosită inițial pentru a desemna un compartiment mic echipat cu un vas de toaletă conectat la un sistem de apă curentă pentru spălare.

Termenul a început să fie folosit în secolul al XIX-lea în Anglia, în timpul Revoluției Industriale, când au fost dezvoltate sisteme moderne de canalizare și instalații sanitare.

Inițial, aceste instalații erau montate în camere mici și private din case. au fost denumite „closets” (dressinguri sau dulapuri) datorită spațiului restrâns în care erau amplasate.

Prima toaletă modernă din România, la Castelul Peleș

Istoria toaletelor datează de 5.000 de ani. Primele erau conectate între ele printr-un simplu canal acoperit cu cărămizi, ceea ce reprezenta un sistem eficient de canalizare. 

Oamenii din Egiptul antic, Roma, Grecia și India de asemenea foloseau acest sistem.

Toaletele erau parte integrantă a băilor, fiind comune și, întrucât nu erau separate de pereți, serveau și ca loc de socializare. Oamenii făceau afaceri, discutau politică și chiar vorbeau liber în timp ce-și satisfăceau nevoile fiziologice.

Latrine primitive care utilizau un flux constant de apă erau folosite încă de atunci.

Citește și: Prima mențiune a Bucureștiului ca reședință domnească, acum 451 de ani. Actul uitat emis de Radu cel Frumos

Ulterior, pentru ca nobilii să nu fie nevoiți să se îndepărteze prea mult de camerele lor, zidurile castelelor au fost echipate cu așa-numitele "prevets", adică ferestre de piatră sau de lemn cu deschidere în jos.

Acest tip de toaletă nu conținea niciun mecanism de spălare. Dar nu era nevoie de unul, pentru că gravitația însăși avea grijă de toate.

În esență, era o toaletă uscată, iar dejecțiile erau colectate în șanțul castelului sau la poalele palatului. 

Paradoxal, toaleta amenajată astfel devenea și un punct vulnerabil în apărarea feței nobiliare care o folosea.

Au fost consemnate multe asasinate petrecute tocmai prin inflitarea asasinilor în castel prin găurile nepăzite ale unor asemenea toalete ce comunicau cu exteriorul clădirii.

Prima toaletă modernă a fost realizată în 1596, de Sir John Harington, un curtean englez şi fin al Reginei Elisabeta I a Angliei și Irlandei.

Dispozitivul lui Harington, pe care l-a botezat „Ajax”, era alcătuit dintr-un vas adânc de 60 de centimetri, sigilat cu smoală, răşină şi ceară şi conectat la o cisternă cu apă, potrivit historic-uk.com.

Toaleta avea nevoie de circa 30 de litri de apă, o cantitate substanţială într-o perioadă în care nu exista infrastructură pentru transportul de apă în casă.

Palatul Richmond, primul din lume dotat cu un WC modern

El estima că această cantitate era suficientă pentru 20 de utilizări. Cu toate că Harington a instalat o astfel de toaletă la Palatul Richmond, regina a refuzat până la urmă să o folosească, deoarece considera că zgomotul produs de tragerea apei îi invadează intimitatea.

În privința populației de rând, însă, au trecut câteva secole şi a fost nevoie de îmbunătăţirile făcute posibile de revoluţia industrială pentru ca toaletele să fie folosite în masă.

Citește și: Primul accident mortal de mașină din România, în 1911. Victima, unul dintre fondatorii Automobil Club Român

În 1775, inventatorul Alexander Cummings a obţinut primul patent pentru o toaletă cu apă care se trage. Inovaţia făcută de el constând în forma şerpuită e ţevii de colectare, „sifonul” de azi, formă care împiedica emergenţa mirosului neplăcut. 

Mai târziu, La finele secolului al XIX-lea, un antreprenor pe nume Thomas Crapper a reuşit să producă prima toaletă modernă care a prins la public.

Cam în aceeași perioadă, în 1883, a fost inaugurat Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a Casei Regale, construit la ordinul lui Carol I.

Iar castelul nu a fost doar primul din Europa de acest fel care a beneficiat de curent electric și și prima locuință din România dotată cu o toaletă modernă, după cum consemnează lucrarea din 1924, „Castelul Peleș”, semnată de Mihai Haret.

Citește și: În ce oraș s-a înființat primul muzeu din România? A fost victima celui mai mare jaf de artă din istoria țării

Curând, moda inițiată de suveran avea să fie preluată și de aristocrația românească în propriile reședințe.

Dar, la nivelul populației, a mai durat multe decenii până când „closetul din fundul curții” să fie înlocuit de un WC adecvat, chiar și astăzi existând localități unde vechile obiceiuri de satisfacere a nevoilor fiziologice n-au dispărut total.