Unul dintre cei mai bogați români, proprietarul cartierului Giulești de azi. Soarta tragică a soției sale

Unul dintre cei mai bogați români își doarme somnul de veci, uitat de marea majoritate a celor de azi, în Cimitirul Bellu, alături de soția sa.

Cândva, era puternicul proprietar al unei moșii imense, ce cuprindea inclusiv cartierele Giulești și Bucureștii Noi de astăzi.

După moartea sa, soția i-a moștenit averea, dar a avut un sfârșit tragic, la aproape 80 de ani.

Alexandru Costescu, unul dintre cei mai bogați oameni din țară

Dacă te plimbi prin Cimitirul Bellu, un adevărat muzeu în aer liber, s-ar putea să zărești și o capelă semeață, precum un turn de castel, ce iese în evidență.

Dacă te apropii, vei descoperi că în ea își dorm somnul de veci Alexandru Costesc (1848-1910) și soția sa, Maria, decedată în 1927.

Deși uitat astăzi, povestea acestui Costescu este una interesantă, acum 125 de ani el fiind unul dintre cei mai înstăriți români.

Rădăcinile lui Alexandru Costescu au fost identificate de Mihail D. Sturdza în Istoria veacului al XVII-lea.

Citește și: Care a fost primul restaurant de lux din România? A introdus trufele la noi. Vizitat și de Mihai Eminescu

De la acesta aflăm de caimacamul Iordache, grec născut în Epir, și Manda, fiica boierului Bunea de la Corbeni, care adusese ca zestre moșia Costești.

Fiul lor, ajuns agă în 1745, transformă numele moșiei în nume de familie și devine Barbu Costescu, el fiind străbunicul lui Alexandru Costescu”, potrivit informațiilor de pe pagina de Facebook Cimitirul Bellu-Muzeu în aer liber.

Alexandru Costescu a fost secretar general la Ministerul de Justiție, consilier la Curtea de Apel din București, dar și proprietarul unei moșii de 383 ha, care acoperea cartierele: Bucureștii Noi (Costeasca), Giulești și Griviței-Piață Chibrit.

Datorită unei averi incredibil de mari, el este ctitorul bisericii Adormirea Maicii Domnului - Giulești, la anul 1900, dar și donator al terenului pe care avea să fie pusă, după moartea sa, în 1929, temelia actualei Școli Gimnaziale „Alexandru Costescu” (fosta nr. 182).

Dacă ne oprim o clipă și asupra istoriei acestui cartier faimos al Capitalei, trebuie spus că, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, moșia Giulești a fost cedată de Mihai Viteazul mănăstirii Sărindar.

A ridicat Biserica Adormirea Maicii Domnului Giulești

Aceasta o va deține până la secularizarea averilor mănăstirești, înfăptuită în decembrie 1863 de către Alexandru Ioan Cuza.

Secularizarea a dus la împroprietărirea celor care trăiau în zonă: luptători în cadrul războiului de independență, muncitori, lucrători Ia calea ferată, slujbași la gară sau foști clăcași.

Ce a mai rămas din fosta moșie a fost vândut în jurul anului 1885 lui Alexandru Costescu, ceea ce a făcut ca din acel moment zona Giulești să fie cunoscută sub numele de Costeasca.

Citește și: Care este cel mai vechi castel din România? Legenda călărețului fantomă care apare în nopțile cu lună plină

În 1926, aceasta a devenit comună suburbană, iar din 1950 a fost inclusă în teritoriul Capitalei.

Deși numele sau inițial este cel folosit și astăzi – Giulești - zona a cunoscut și alte denumiri: Comuna Urbană Marele Voievod Mihai (între 1920 și 1940) sau 16 februarie (între 1945 și 1952).

Revenind la destinul familiei Costescu, după moartea lui Alexandru, văduva lui, Maria a moștenit toată averea acestuia.

Dar uriașa bogăție avea să o ducă și spre un final crunt, ce avea să ocupe la vremea respectivă, multe pagini în ziarele Bucureștiului. 

În luna noiembrie 1927, când Maria avea în jur de 80 de ani, un rândaș a intrat în locuința ei pentru a fură din seiful casei, știind că averea familiei era de aproape 50 milioane de lei.

Citește și: Cum era să moară Jean Constantin la filmările din cimitirul Bellu? Farsa care l-a făcut să leșine

Deoarece femeia a refuzat să-i dea hoțului cheia, acesta a luat un topor și a lovit-o cu acesta drept în cap, omorând-o.

Astfel, cei doi soți, ce au format una dintre cele mai bogate familii ale acelor timpuri, se odihnesc pe vecie în capela din Cimitirul Bellu.