Bătălia uitată a lui Mihai Viteazul. 431 de ani de la cea mai mare victorie a voievodului asupra otomanilor
Bătălia uitată a lui Mihai Viteazul e, de fapt, cea mai mare victorie a voievodului asupra otomanilor. Dar lupta a rămas în umbra celei de la Călugăreni, cu câteva luni înainte și care, în ciuda izbânzii domnitorului a avut ca urmare ocuparea țării de către oastea lui Sinan Pașa.
Când vorbim despre cea mai importantă bătălie a lui Mihai Viteazul cu turcii, negândim automat la cea de la Călugăreni, cu episodul căderii de pe cal a marelui vizir Sinan Pașa.
Dar adevărul istoric este că acea luptă, oricât de victorioasă ar fi fost, a fost urmată, din cauza superiorității armatei otomane, de ocuparea Țării Românești de oastea lui Sinan Pașa care a trecut la organizarea principatului în pașalâc.
Numai că, după ce s-a retras strategic în munți, așteptând ajutor de la Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, Mihai Viteazul a lansat o campanie furibundă de recuperare a țării, la capătul căreia s-a aflat uriașa victorie de la Giurgiu, din 15 octombrie 1595.
Mihai Viteazul s-a retras în munți după victoria de la Călugăreni
Marea izbândă de la Călugăreni, din august 1595, n-a fost suficientă pentru alungarea oștii otomane din Țara Românească. Dimpotrivă, profitând de superioritatea numerică uriașă, Sinan Pașa a trecut la ocuparea țării.
A fortificat Târgoviștea și Bucureștiul fixându-și cartierul general la mănăstirea Radu Vodă . În sate au fost numiți „subași”, un fel de primari, iar bisericile începuseră să fie transformate în moschei. Se părea că Țara Românescă va deveni pașalâc.
La sfârșitul lui septembrie, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, a pornit în ajutorul lui Mihai Viteazul, aliatul său în acel moment, cu o oștire de circa 20.000 de mercenari, secui și germani care s-a alăturat celor aproximativ 8.000 de oșteni pe care-i mai avea Mihai.
Aceste forțe reunite au început în octombrie înaintarea împotriva otomanilor, obținând victorii pe linie, la Târgoviște și București.
Citește și: Cine a fost Sinan Pașa, generalul turc învins de Mihai Viteazul la Călugăreni? Mare Vizir, de 5 ori
În aceste condiții, Sinan-Pașa s-a retras spre Dunăre, ajungând la Giurgiu cu armata în cea mai mare dezordine.
Apoi ia decizia neinspirată de a mai zăbovi trei zile pe malul românesc, dintr-un motiv financiar.
Turcii jefuiseră Țara Românească, alegându-se cu mulți robi și vite pe care le vânduseră negustorilor, plus o pradă de circa 10.000 de căruțe pline ochi cu diverse bunuri.
Sinan vrea un câștig și mai mare și vrea să pună o taxă de tranzitare a podului de 20% pentru cei doreau să treacă pe malul turcesc al Dunării, Bulgaria de azi fiind deja sub ocupație otomană.
La urechea lui Sinan ajunge însă vestea că oastea lui Mihai se apropie. Măsura fiscală este imediat abandonată, iar Sinan-Pașa trece singur noaptea podul și în zori ajunge la Rusciuc cu ienicerimea personală plus o parte din tunuri și muniții.
Coloanele cele mai mari rămăseseră încă pe malul românesc. Soldații își abandonează echipamentul, negustorii avuțiile și se îngrămădesc pe pod într-o învălmășeală generală.
Unii comercianți nu își lasă averea în urmă astfel că pe pod se face o mulțime pestriță de oameni și animale. Pe 15 octombrie, pe la ora 16, sosește și oastea lui Mihai Viteazul, potrivit istorie-pe-scurt.ro.
După ce își face tabără, domnul trece la ofensivă. Pier o mulțime de turci. Peste 5.000 de bărbați sunt eliberați din robie iar aceștia se înarmează și încep să ajute oastea lui Mihai.
Sinan privea neputincios de pe malul Rusciucului. Pe pod, turcii, din disperare, aruncă în Dunăre artileria și carele pentru a nu cădea în mâinile lui Mihai Viteazul.
Mulți dintre ei, strigând numele lui Allah, se aruncă în apă sperând să scape. Unii, neștiind să înoate, sfârșesc repede.
Citește și: Cum a scăpat Mihai Viteazul de execuție, înainte de a deveni domnitor? Legenda icoanei ce l-a ajutat
Voievodul se avântă el însuși în luptă îmbărbătându-și oștenii și începe să facă prăpăd. Artileria creștină reușește într-un final, printr-o ghiulea bine plasată, să rupă podul de la mijloc.
În vreme ce o parte din armata musulmană se lupta împotriva valurilor, ghiulelelor și gloanțelor lui Mihai, sosește și armata lui Sigismud Bathory. Soarta bătăliei era deja clară.
Atunci, la Giurgiu, a fost eliminată cu totul vestita ceată a akângiilor (corpuri de calavalerie specializate în raiduri asupra teritoriilor ce nu făceau partea din Imperiul Otoman).
Ei se aflaseră puși de pază la capul podului pe malul românesc și nici unul ei nu va scăpa.
După ce lichidează grosul armatei otomane, armatele creștine încep şi atacul cetăţii Giurgiului, aşezată pe o insulă pe Dunăre, unde pătrund în ziua de 20 octombrie.
Izbânda a fost atât de covârșitoare, încât până și cronicarul turc Naima, care dă o întinsă descriere a acestor evenimente, scria că: „O asemenea retragere dezastruoasă şi înfrângere n-a mai fost pomenită în istorie”.
Citește și: Cine a fost actrița ce era iubita lui Amza Pellea în Mihai Viteazul? Renunță la actorie la 28 de ani
Victoria de la Giurgiu i-a permis lui Mihai Viteazul să stea liniștit în privința otomanilor pentru câțiva ani, astfel încât a putut să-și îndrepte atenția către Transilvania și ulterior Moldova, realizând, la 1600, prima unire a celor trei provincii românești.
