„Din câte știm, acesta este primul vaccin candidat care se concentrează exclusiv pe activarea celulelor T”, explică cercetătorul principal Juliane Walz. 

Citește și: România a cerut ajutorul Parchetului General din Mexic pentru a-l aresta pe mafiotul Rechinu

Două tipuri de celule imune joacă un rol important în combaterea eficientă a bolilor virale: celulele T, care, în primul rând, pot distruge direct celulele infectate cu virus și, în al doilea rând, permit formarea anticorpilor care neutralizează virusul de către celulele B. Aceste două tipuri de celule joacă, de asemenea, un rol crucial în apărarea imună împotriva infecției cu SARS-CoV-2.

În timp ce testele de anticorpi sunt deja efectuate în mod obișnuit, se știe destul de puțin despre răspunsul celulelor T împotriva SARS-CoV-2.

Institutul Paul Ehrlich, care este responsabil pentru aprobarea studiilor clinice, a dat undă verde pentru ca procesul de testare să înceapă la 25 noiembrie 2020.

În prima parte a studiului clinic, voluntarii sănătoși cu vârste între 18-55 de ani sunt vaccinați cu noua formulă. Ulterior și voluntarii mai în vârstă cu boli preexistente pot primi vaccinul. Studiul include o programare de screening, o programare de vaccinare și șase programări la control într-o perioadă de șase luni.

Citește și: Coordonatorul vaccinului Ebola: De ce e complet neindicat să vaccinezi în masă în plină pandemie

Ideea vaccinului este derivată din imunoterapia împotriva cancerului

Ideea vaccinului nou dezvoltat este derivată din imunoterapia împotriva cancerului, unul dintre principalele subiecte de cercetare ale imunologilor din Tübingen. De mulți ani, echipa din jurul lui Hans-Georg Rammensee lucrează la dezvoltarea așa-numitelor vaccinuri peptidice terapeutice pentru pacienții cu cancer. 

Intresant este că aceeași idee a avut-o și profesorul Virgil Păunescu de la institutul OncoGen din Timișoara, însă vaccinul propus de acesta nu a avut susținerea necesară din partea autorităților din România. 

„Peptidele sunt părți scurte ale proteinelor, care sunt prezentate sistemului imunitar și mai ales celulelor T de pe suprafața celulelor tumorale și infectate cu virusul”, explică Hans-Georg Rammensee fondul biologic, „acest lucru permite sistemului imunitar să recunoască celulele „străine” și să le elimine ”. 

În plus, față de atacul direct al celulelor tumorale sau infectate cu virus, celulele T susțin formarea anticorpilor. „Dacă astfel de peptide sunt aplicate ca vaccinuri împreună cu un stimulator imun adecvat, așa-numitul adjuvant, celulele T pot fi activate în mod specific împotriva celulelor tumorale, dar și împotriva celulelor infectate cu virus”, descrie procesul Juliane Walz. Adjuvantul nou XS15 utilizat în studiul de vaccinare COVID-19 a fost, de asemenea, dezvoltat la Tübingen de către echipa din jurul lui Hans-Georg Rammensee - pentru vaccinările împotriva cancerului. 

„În primele noastre aplicații preclinice și clinice am observat răspunsuri puternice ale celulelor T la ambele peptide tumorale și virale atunci când s-a aplicat t eter cu XS15”, spune Hans-Georg Rammensee. 

Cum ar putea oferi vaccinul dezvoltat în Germania o imunitate de până la 17 ani

Cercetările științifice recente au arătat că persoanele infectate cu un virus Sars similar cu Covid-19 au dezvoltat o imunitate a celulelor T care poate acționa până la 17 ani. 

Agenția de Sănătate Publică din Anglia a colaborat cu compania de diagnosticare Oxford Immunotec pentru un studiu pe câteva mii de oameni, într-un efort de a afla dacă au dobândit imunitatea celulelor T la Covid-19.

Noul studiu urmează cercetărilor recente care au arătat că persoanele infectate cu un virus Sars similar cu Covid-19 au dezvoltat imunitatea celulelor T care poate acționa până la 17 ani, ceea ce înseamnă că mult mai multe persoane pot fi imune pentru o perioadă lungă de timp.

Cercetătorii ruși lucreză la un vaccin similar

Agenţia Federală Medico-Biologică a Rusiei (FMBA, conform iniţialelor în limba rusă) va începe în luna iulie testele clinice pentru un nou tip de vaccin anti-COVID-19, capabil să genereze imunitate la nivel celular cu o protecţie de  13-17 ani, a declarat al începutul lunii martie directoarea acestui centru, Veronika Skvorţova.

''Dezvoltăm un vaccin care se diferenţiază prin faptul că nu acţionează asupra proteinei S, ci asupra altor componente proteice ale virusului, aşadar nu se dezvoltă o imunitate umorală - cu activarea anticorpilor -, ci o imunitate celulară, al cărei avantaj este durata sa îndelungată'', explică Veronika Skvorţova.

''În unele lucrări experimentale s-a demonstrat că această imunitate se menţine între 13 şi 17 ani'', a adăugat ea, semnalând totodată că această direcţie a cercetărilor se înscrie în actualele tendinţe internaţionale susţinute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Dacă luâm în considerare perioada necesară actualelor vaccinuri anti-COVID de la faza de studiu clinic la aprobarea și utilizarea lor, este foarte posibil ca, spre sfârșitul anului, măcar unul dintre cele două vaccinuri să fie deja folosit.