Statul vrea să crească natalitatea în România. Ce bani pune la dispoziția celor care vor copii? Ajung?

Datele recente arată că, în 2025, s-au născut puțin peste 145.000 de copii, iar aproximativ 20% din cuplurile din România suferă de infertilitate.

La nivel european, infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.

Legislativul a declarat consens pentru creșterea natalității.

Statul ia măsuri să crească natalitatea în România. Ce bani pune la dispoziția celor care vor copii? Ajung?

Creșterea natalității devine un subiect din ce în ce mai important pe agenda publică, iar principalele partide politice și-au exprimat deja susținerea pentru măsuri care pot aduce beneficii familiilor sau persoanelor care își doresc copii. Mai mulți senatori, deputați dar și medici specialiști s-au reunit în cadrul unei mese rotunde la Comisia de Sănătate pentru Senat.

„Natalitatea în România a înregistrat o pantă descendentă în ultimii ani și este absolut necesar să găsim soluții pentru a ajunge pe un trend ascendent.

Sper ca până la sfârșitul acestui an sau până la jumătatea anului viitor, să avem un cadru legislativ clar, în așa fel încât o serie de beneficii care se impun a fi legiferate să fie stabilite clar, iar rezultatul să se traducă, în următorii ani, în creșterea natalității”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, în cadrul evenimentului „Fertilitatea și infertilitatea în România. Nevoia de informare și educare”.

Însă, creșterea natalității nu reprezintă doar o provocare medicală, ci și una financiară. 

Pentru a răspunde nevoilor complete ale familiilor este nevoie de un program coerent, bine structurat și de o colaborare reală între ministere și autoritățile locale.

Infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.

”La nivel european, prin Raportul Matić s-a obținut recunoașterea accesului la tratamentele de fertilitate ca drept uman fundamental. Parlamentul European cere acum ca tratamentele FIV să nu mai fie considerate „opționale”, ci incluse în pachetele de bază de asigurări medicale”, a spus Gabriela Firea, reprezentant al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European. 

 „Propunerile mele pentru următorii ani sunt transformarea programului de vouchere într-un Program Național Permanent, garantat prin lege, finanțare europeană masivă - de exemplu, pot fi utilizate fonduri din programe precum EU4Health sau Horizont Europe, screening național pentru endometrioză - o boală care afectează 1 din 10 femei și care trebuie depistată în școli și universități pentru a salva fertilitatea”, a mai spus Firea.

Natalitatea în Europa, la nivel minim - Consecințe grave pentru stabilitatea populației

Datele prezentate arată că rata natalității din Europa a atins un minim istoric de doar 1,34 nașteri vii per femeie în 2024 - mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru a menține stabilitatea populației. Această criză a fertilității va avea consecințe grave pentru societățile europene - de la deficitul de forță de muncă la sisteme de asistență socială nesustenabile, scăderea nivelului de trai și o pierdere a competitivității globale.

 „În contextul tendințelor sociale actuale, multe persoane amână decizia de a avea copii — din motive profesionale, financiare sau personale. Consecințele sunt grave. Se preconizează că forța de muncă a Europei va scădea cu peste 20% până în 2070, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemele de pensii concepute pentru o forță de muncă mult mai numeroasă.

Ponderea populației UE cu vârsta de 65 de ani și peste este așteptată să crească până la aproximativ 30% până în 2070. Iar ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste, care este deja mai mare de 22% astăzi, este estimată la aproape o treime din populația UE până în 2050, cu mai puțin de două persoane în vârstă de muncă pentru fiecare pensionar. Compania Merck si-a propus să faca parte  din soluție. Un exemplu pe care îl evidențiez este beneficiul pentru fertilitate, disponibil în România din 2024. Acest program oferă angajaților care se confruntă cu probleme de fertilitate sprijin financiar și îndrumare emoțională. Face parte dintr-o politică globală a companiei care acoperă cei peste 62.000 de angajați din întreaga lume.  De asemenea, am elaborat și propus, împreună cu experți de renume și organizații de pacienți, un Manifest european privind fertilitatea,  un apel la acțiune care îndeamnă liderii europeni să acorde prioritate sănătății reproductive și să elimine decalajul de fertilitate”, a explicat dr. Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior Merck Healthcare Mid-Europe.

Programe naționale și sprijin financiar

Autoritățile din România susțin dorința familiilor de a avea copii prin Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității (FIV).

„Deși au existat dificultăți administrative și sincope în finanțare, rezultatele sunt foarte bune: în perioada 2022–2023, prin acest program s-au născut peste 2.000 de copii. Programul, inițiat de Ministerul Familiei și preluat ulterior de Ministerul Muncii, continuă să beneficieze de finanțare pentru aproximativ 10.000 de beneficiari anual, prin acordarea a două tipuri de vouchere – pentru medicamente și pentru proceduri medicale.

Ne dorim ca acesta să funcționeze pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru a asigura predictibilitate și continuitate. În prezent, cadrul legislativ este în proces de avizare interministerială, iar autoritățile analizează și posibilitatea extinderii finanțării prin fonduri europene, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a programului”, a anunțat Anca Beu, director general adjunct, Direcția Generală Politici și Programe pentru Familie, Demografie și Dezvoltare Umană, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene gestionează Programul Sănătate, finanțat din fonduri europene, cu o alocare de peste 3,6 miliarde de euro.

”În acest context, am identificat posibilitatea de a sprijini programul de fertilizare in vitro prin redirecționarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene. Aceste fonduri vor completa efortul bugetului de stat și vor permite acordarea de vouchere în valoare de 15.000 de lei, similar programului național, însă cu prioritate pentru persoanele vulnerabile, cu venituri reduse sau din medii defavorizate, conform criteriilor europene de finanțare.

Obiectivul nostru este să folosim eficient fondurile europene pentru a susține accesul la tratamente FIV, în special pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a completat și Anicuța Trăistaru, director general Direcția Generală Programul de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte „Programe dedicate creșterii natalității la nivel național (FIV)” s-a aflat în consultare publică până pe 20 martie 2026. În perioada următoare, propunerile și observațiile primite vor fi analizate, urmând să fie elaborată forma finală a ghidului, în vederea lansării apelului de proiecte.

La nivelul sectorului 2 al Capitalei se derulează un program local de sprijin financiar pentru viitoarele familii.

”Discuția despre fertilizarea in vitro trebuie privită nu doar ca o intervenție medicală, ci ca o politică publică esențială pentru sprijinirea familiilor și pentru echilibrul demografic al României. Cred cu tărie că soluțiile nu trebuie să vină doar de la nivel național; autoritățile locale au un rol important.

Comunitățile pot identifica rapid nevoile reale ale oamenilor și pot construi programe concrete de sprijin. La nivelul Sectorului 2 al Municipiului București am decis să intervenim activ printr-un program dedicat cuplurilor care se confruntă cu infertilitate. Prin acest proiect, oferim un sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru fertilizare in vitro, sumă care poate acoperi până la trei proceduri pe an.

Programul a fost lansat în regim pilot anul trecut și rezultatele ne-au arătat cât de mare este nevoia. Am finanțat 300 de locuri, oferind astfel o șansă reală pentru sutele de familii care își doresc să devină părinți”, a spus Andrei Ohaci, viceprimarul Sectorului 2 din București.

„Scăderea natalității are un impact direct asupra sistemului de sănătate. O populație îmbătrânită generază presiune pe sistem și pe serviciile de sănătate. Scăderea natalității este un fenomen demografic plurifactorial care trebuie adresat multisectorial. Pe lângă  măsurile de sănătate, trebuie menținute și măsurile de sprijin social și educațional pentru tinerele familii. Nu în ultimul rând, este necesară educația atât a tinerelor cupluri, cât și a profesioniștilor din sănătate care să adreseze stigma infertilității”, a completat și dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

 Acces la investigații de specialitate și terapii

 „Analizele hormonale și ecografiile transvaginale sunt decontate în ambulatoriu, iar în spitalizare de zi sau continuă se pot deconta toate investigațiile și serviciile necesare pentru rezolvarea cazului. Analizele şi investigaţiile medicale legate de sarcină se decontează la nivel realizat în ambulatoriu.

De asemenea, consultațiile de prevenție și planificare familială la medicul de familie și în ambulatoriul clinic sunt decontate, însă serviciile sunt slab accesate: anul trecut, doar 14.000 de consultații de planificare familială au fost efectuate în ambulatoriu la nivel național, iar la nivelul medicilor de familie doar 700 de consultații. Programul național de endometrioză asigură tratamentul specific, dar a fost utilizat de puține paciente în primii doi ani (209 de persoane în 2024 și 176 de persoane în 2025)”, a anunțat Iulia Stoea, director general adjunct, Direcția Generală Relații Contractuale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ea a mai explicat că CNAS încurajează propuneri pentru pachete standardizate care să includă consultații, analize și investigații imagistice într-o singură vizită la furnizorul de servicii medicale..

 „În România sunt autorizate, prin proceduri naționale și europene, principalele clase terapeutice utilizate în tratamentul infertilității, inclusiv: gonadotropine, agoniști și antagoniști GnRH, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici și terapii cu progesteron pentru suport luteal. Toate aceste medicamente sunt evaluate și autorizate în conformitate cu standardele europene și sunt utilizate conform ghidurilor de specialitate în reproducerea asistată”, a afirmat și prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

 Potrivit acesteia, Agenția își reafirmă angajamentul de a contribui la politicile privind creșterea natalității prin expertiză științifică, colaborare europeană, reglementare riguroasă și promovarea utilizării sigure a medicamentelor.

 „Considerăm că abordarea infertilității trebuie să includă educație și informare corectă a populației, acces la servicii medicale de calitate, încredere în sistemul de sănătate, politici publice coerente și sustenabile”, a mai spus prof. univ. dr. Carolina Negrei.