Ultimele alegeri anticipate din România au avut loc acum 93 de ani. Partidul Național Liberal, mare câștigător

România pare că se apropie de alegeri anticipate, câtă vreme partidele desemnate ca fiind „pro-occidentale” din fosta Coaliție, nu ajung la niciun acord în privința noului guvern.

Dacă se va întâmpla așa, ar fi pentru prima oară, nu doar după 1989, ci după aproape un secol, când în România s-ar organiza un asemenea scrutin.

Ultimele alegeri anticipate au avut loc în decembrie 1933, iar PNL a fost marele câștigător al acestora.

Ultimele alegeri anticipate, în decembrie 1933

Alegerile anticipate nu mai par un scenariu imposibil în acest moment, dat fiind că partidele din fosta Coaliție nu reușesc să se pună de acord în privința noului guvern cu puteri depline.

De altfel, după discuțiile de luni, de la Cotroceni, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că „nu avem nicio problemă cu acest scenariu”.

România este una dintre puținele țări europene care, după 1989, n-a trecut prin exercițiul organizării de alegeri anticipate.

Procedura de declanșare a lor este stabilită în articolul 89 al Constituției din 1991.

În perioada interbelică, în conformitate cu Constituția din 1923, atribuția dizolvării Parlamentului aparținea regelui, care o putea exercita fără nici un fel de condiționări exprese în această privință.

Prevederi similare existau și în Constituția din 1866. De asemenea, Parlamentul se dizolva de drept, ca etapă a procedurii de modificare a Constituției.

Regele Ferdinand, dar mai ales Carol al II-lea, a folosit relativ des puterea sa de dizolvare a camerelor Parlamentului.

Citește și: Cum a scindat Carol al II-lea PNL, în 1930? Ruptura, făcută chiar de singurul copil al lui Ionel Brătianu

Astfel, în perioada interbelică, numai două guverne au reușit să ducă la capăt mandatul constituțional de patru ani, respectiv guvernele liberale conduse de Ion IC Brătianu (1922 – 1926) și Gheorghe Tătărescu (1934-1937). 

Ultimele alegeri anticipate din România au avut loc în 20 decembrie și 28-29 decembrie 1933, când au avut loc scrutinurile pentru Camera Deputaților, respectiv Senat.

Anticipatele din decembrie 1933 au fost cauzate de demisia guvernului tărănist condus de Alexandru Vaida-Voevod, la 9 noiembrie 1933, care-l înlocuise pe Maniu inclusiv de la șefia PNȚ și cu care intrase în conflict, nemaigăsind sprijin politic în interiorul propriului partid.

De altfel, la 20 noiembrie, Vaida-Voevod a demisionat și din funcția de președinte al PNȚ, în locul lui fiind ales, chiar la propunerea lui Maniu, Ion Mihalache.

Citește și: Falsa abdicare a regelui Carol al II-lea dîn 1940. Ce reacție a avut la cea a lui Mihai I, în 1947?

Marele câștigător al acelor ultime „anticipate” a fost Partidul Național Liberal,care a obținut 50,90% din voturile exprimate, conform historia.ro.

IG Duca, prim-ministru și șeful PNL, asasinat de legionari la o lună după alegeri

A fost urmat, la mare distanță, de PNȚ, cu 13,92%, Partidul Țărănesc - aripa N. Lupu, cu 5,21% și PNL-aripa Gh. Brătianu, cu 5,04%.

PNL era condus în acel moment de IG Duca, care fusese numit prim-ministru de către Regele Carol al II-lea, la 14 noiembrie, în același an.

Trebuie știut că, în acea vreme, principiile organizării alegerilor erau practic inverse decât în epoca noastră:

Pe atunci, mai întâi suveranul desemna un prim-ministru care își constituia propriul guvern, abia apoi erau organizate alegerile chiar de către guvernul proaspăt numit de Rege.

Este și motivul pentru care ele erau mereu câștigate chiar de executivul ce tocmai fusese numit.

Citește și: De ce e comparat Nicușor Dan cu regele Carol al II-lea? Lovitura dată PNL de fostul suveran acum 92 de ani

Singurul cabinet care a pierdut vreodată alegerile organizate chiar de el a fost cel liberal condus de Gheorghe Tătărescu, în 20 decembrie 1937. 

Acest lucru a deschis calea instaurării „dictaturii regale” și a dizolvării partidelor politice, rămânând un singur mare partid, nou-înființat, Frontul Renașterii Naționale, primul „partid unic” din istoria țării.

Revenind la alegerile din decembrie 1933 trebuie spus că ele s-au încheiat tragic pentru IG Duca, cel aflat în funcția de premier de doar o lună și jumătate.

Partidul Liberal a câștigat, dar prim-ministrul Duca a fost asasinat, la 30 decembrie 1933, pe peronul gării din Sinaia, de un grup de 3 legionari, așa-numiții „Nicadori”.

Ulterior, după un premier interimar, dr. Constantin Angelescu, ce a fost în funcție doar câteva zile, în fruntea guvernului liberal a fost numit Gheorghe Tătărescu, un obedient colaborator al regelui.

Și asta în ciuda faptului că președinte al PNL fusese ales, după asasinarea lui Duca, ultimul reprezentant al „dinastiei Brătienilor”, Constantin IC Brătianu, în timp ce Tătărescu era doar secretarul general al partidului.

După episodul acelor alegeri anticipate, România va cunoaște, totuși, un guvern stabil, de 4 ani, apoi va intra în „zodia” celor trei dictaturi: carlistă, antonesciană și comunistă.

Citește și: PSD nu exclude alegerile anticipate din toamnă. Sorin Grindeanu: „Nu avem nicio problemă cu acest scenariu”

Cum totul va fi condus cu mână forte de un singur om, de un singur partid, alegerile anticipate au dispărut din tradiția politică a țării.

Ele au reapărut, cel puțin pe hârtie, în prevederile articolului 89 al Constituției postcomuniste din 1991, dar nu s-a ajuns niciodată până la ele.