Cum a scindat Carol al II-lea PNL, în 1930? Ruptura, făcută chiar de singurul copil al lui Ionel Brătianu

Regele Carol al II-lea este un adevărat „model”, chiar și după aproape u secol, al modului în care poți aplica vechiul dicton latin „divide et impera” („dezbină și stăpânește”).

Și atunci, ca și acum, principalul obstacol în ncercarea de a impune o guvernare autoritară a fost Partidul Național Liberal. Iar unul dintre „instrumentele” de fărâmițare a liberalilor a fost chiar unicul fiu al lui Ionel Brătianu, marele istoric, dar nai politic, Gheorghe Brătianu.

Gheorghe Brătianu, „instrumentul” lui Carol al II-lea, la începutul domniei

Se spune că istoria se repetă și că nimeni nu învațp nimic din istorie. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în lume, în Europa, precum și în România în această perioadă, se pare că așa e.

Ca pe o spirală, acțiuni și confruntări politice, situații economice, ajung parcă tot în locul în care au mai fost cu multe deenii, chiar și secole în urmă, doar că purtând „haina” timpurilor prezente.

Iar dacă vom găsi asemănări mari între ceea ce se întâmplă azi în politia românească și ce s-a petrecut în 1930 cu Carol al II-lea, PNL și Gheorghe Brătianu, nu e o întâmplare.

Trebie spus că personajul principal al acestor rânduri a fost unul dintre cei mai importanți și mai patrioți istorici ai neamului, profesor universitar și directorul Institului de istorie.

Probabil că măcar de una dintre lucrările sale ați auzit, fie și doar ca expresie rămasă și invocată până azi: „O enigmă și un miracol istoric: poporul român”.

Citește și: De ce e comparat Nicușor Dan cu regele Carol al II-lea? Lovitura dată PNL de fostul suveran acum 92 de ani

Alături de ea, mai merită menționate: „Basarabia. Drepturi naționale și istorice”, „Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești” și „Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană”.

Gheorghe (George) I. Brătianu s-a născut la 21 (sau 30) ianuarie 1898 la Ruginoasa, în judeţul Iaşi, într-una dintre famiile de bază ale Regatului României.

Era fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu şi al prinţesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, fostul domnitor al Unirii din 1859, Alexandru Al, Ioan.

Deşi părinţii săi s-au despărţit la scurt timp după căsătorie, chiar înaintea naşterii sale, Ionel Brătianu l-a recunoscut ca fiu legitim şi a avut grijă să supravegheze formarea intelectuală a tânărului George.

Relatiile dintre tată si fiu au fost sporadice, deoarece mama sa nu îngăduia contactele între cei doi.

Cei doi divorţaseră a doua zi după cununia religioasă, doar pentru a-l recunoaşte pe viitorul istoric drept fiu legitim.

Abia după 1918, Gheorghe I. Brătianu îl va frecventa pe I.I. C. Brătianu, cerându-i sfatul şi sprijinul. S-a căsătorit cu Elena Sturdza , în Bucureşti, în ianuarie 1922, aceasta fiind sora prinţului Mihai Gr. Sturdza.

În ciuda opoziției tatălui, intră în politică, în rândurile PNL, firește, la începutul lui 1927, pentru ca deja, în octombrie, să fie ales președintele PNL Iași, lucru cu care Ionel Brătianu n-a fost deloc de acord.

„Numele pe care-l poartă nu poate constitui, nici într-un caz, titlul necesar, pentru a obține situații politice care se cuceresc treptat prin acțiuni, merite reale și sacrificii (…)

Am fost împotriva intrării sale în organizația de la Iași, de aceea am considerat candidatura sa, în alegerile din urmă, numai după câteva luni de la înscrierea lui în partid, ca o greșeală și ca o încălcare a drepturilor altora, de aceea șefia sa de astăzi, smulsă prin mijloace incalificabile, nu (o) voi admite niciodată.

 Îi voi interzice de a mai face politică, iar situația de la Iași va rămânea așa precum am aranjat-o în anul trecut”, îi spunea marele șef al liberalilor unui apropiat, conform historia.ro.

Citește și: Falsa abdicare a regelui Carol al II-lea dîn 1940. Ce reacție a avut la cea a lui Mihai I, în 1947?

Dar lucrurile s-au schimbat dramatic când pe neașteptate, Ionel Brătianu a murit, la 24 noiembrie 1927. Liberalii nu intră în degringoladă tootală, frâiele partidului fiind preluate de fratele lui Ionel, Vintilă Brătianu, dar nu va mai fi niciodată ce fusese.

Carol al II-lea a devenit rege la 8 iunie 1930, detronându-și propriul fiu, pe Mihai

Cum și regele Ferdinand murise în iulie același an, se ajunge la proclamarea ca rege a lui Mihai I, fiul lui Carol al II-lea, sub patronajul unei Regențe, tânărul suveran având doar 6 ani.

S-a ajuns la această situație, deoarce Carol renunțase la drepturile sale de Prinț Moștenitor, printr-o scrisoare din 1925, decizie oficializată prin Actul din 4 ianuarie 1926, patronat de același Ionel Brătianu.

Carol, care preferase calea exiluui decât să renunțe la Elena Lupescu, trăia prin Italia, Anglia și Franța sub numele „civil” de Carol Caraiman.

Dar, de la un punct, după moartea lui Ferdinand, Carol era tot mai tentat să revină în țară și să preia tronul la care renunțase. Pentru asta avea nevoie de ajutor intern, mai ales de la oameni politici, indiferent de apartenența lor.

În aeste condiții, Gheorghe Brătianu, care devenise un aprig susținător al revenirii Prințului pe tron, a susținut cu ardoare Restaurația, lucru ce avea să se întâmple pe 8 iunie 1930, când Carol devine regele Carol al II-lea, înlăturându-și propriul fiu de pe tron.

În schimb, vechii liberali din PNLul condus de Vintilă Brătianu nu au admis ca partidul să devieze de la linia impusă de Ionel Brătianu și n-aveau de gând să-l accepte pe Carol ca rege. 

Atras de promisiunile regale, Gheorghe Brătianu n-a renunțat la susținerea acestuia, motiv pentru care gruparea sa dizidentă, Partidul Național Liberal Brătianu sau georgist - este exclusă din PNL, la scurtă vreme după Restaurație.

Considerând că acțiunea sa și a adepților săi ,,nu poate fi o disidență”, Gheorghe Brătianu cerea, la 15 iunie 1930, o ,,înnoire” a Partidului Național Liberal, ,,restaurarea integrală a valorilor morale și a libertății de gândire”.

Pentru tânărul Brătianu ,,criza de stat prin care am trecut, deschide astfel în Partidul Național Liberal o criză de conducere”.

Soluția a fost cuprinsă într-o moțiune citită de către I.Al. Vasilescu–Valjean: proclamarea lui Gheorghe Brătianu ca șef al Partidului Liberal-Brătianu.

Odată cu Gheorghe I. Brătianu vor pleca din PNL o serie de personalităţi marcante ale culturii şi politicii româneşti interbelice, precum Ştefan Ciobanu, Constantin C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Simion Mehedinţi, Arthur Văitoianu, Mihai Antonescu, etc.

Fără a avea o influenţă electorală notabilă, noua formaţiune politică, în primii ani de la înfiinţare, partidul a sprijinit politica lui Carol al II-lea, dar s-a distanţat ulterior de aceasta, pe măsură ce regele a continuat politica de fărâmiţare a partidelor şi de întărire a puterii sale personale.

Gh. Brătianu a fost un opozant înfocat al apropierii de Rusia, promovată de ministrul de externe Nicolae Titulescu, devenind tot mai apropiat de germani și având chiar întâlniri personale cu Hitler și ceilalți lideri ai statului nazist.

Întmplare a făcut ca și Vintilă Brătianu să moară, în decembrie 1930, conducerea PNL fiind preluată de IG Duca. Acesta avea să accepte, în 1933, să devină prim-ministrul lui Carol al II-lea, lucru pe care avea să-l plătească scump, fiind asasinat în penultima zi a acelui an, pe peronul gării din Sinaia, de un grup de legionari.

La șefia PNL a ajuns, în aceste condiții, al treilea frate Brătianu, Dinu, care a continuat linia intransigentă față de rege moștenită de la Ionel.

Gheorghe Brătianu, de la tribuna Parlamentului, ca deputat,, a subliniat adesea pericolul pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul României, ca şi imposibilitatea de a le impune plecarea de pe teritoriul românesc, atâta vreme cât Uniunea Sovietică avea pretenţii asupra Basarabiei,

El avertiza că apropierea de URSS dorită de Titulescu înseamnă de fapt o invitaţie spre bolşevizarea ţării. Comuniştii nu-i vor ierta niciodată aceste intervenţii în Parlament, ca şi întrevederile avute cu Adolf Hitler.

Divizarea adusă de mișcarea lui Gheorghe Brătianu a fost și una dintre cauzele rezultateor dezastruoase pentru PNL în alegerile din noiembrie 1937.

Citește și: În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal

Deși organizate de guvernul Tătărescu, numit prim-ministru de rege în 1934, deși era doar secretaru general al PNL, ele au pavat calea către insaurarea dictaturii carliste, în februarie 1938.

Și asta, din cauză că PNL, cel tradițional, a obținut doar 35% din voturi, în timp de partidul rupt din aesta, PNL Brătianu, a luat doar aproape 4% (3,89).

Astfel, deși au fost la un pac, liberalii n-au obținut 40% ceea ce le-ar fi permis să beneficieze de Prima Electorală care le-ar fi dat posibilitatea formării altui guvern puternic.

Gheorghe Brătianu a murit în închisoarea Sighet, în 1953, omorât de comuniști

În achimb, conform scenariului dorit de Carol al II-lea, suveranul l-a numit prim-ministru pe poetul Octavian Goga, șeful Partidului Național-Creștin, de factură antisemită.

A durat foarte puțin până la scoaterea în afara legii a partidelor politice ți înființarea unei singură grupări politice, Frontul Renașterii Naționale, supusă total intereselor regelui.

Dându-și seama de realitatea dezamăgitoare a societății și a acțiunilor celui pe care-l susținuse cu ardoare la început, Gheorghe Brătianu a revenit în 1938 în Partidul Naționa Liberal condus de Dinu Brătianu, unchiul său.

El nu a participat la şedinţele Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940 în care au fost cedate Basarabia şi Bucovina de Nord, ci numai la cea din noaptea de 30 spre 31 august 1940, convocată în vederea acceptării sau respingerii Arbitrajului de la Viena.

Gheorghe Brătianu a insistat pentru o rezistenţă militară, deoarece cedarea va aduce „prăbuşirea, prăbuşirea prin demoralizare, neputinţă şi anarhie”.

După lovitura de stat de la 6 septembrie, când regele Carol al II-lea a fost detronat şi determinat să plece în exil de către generalul Ion Antonescu, va fi solicitat de către acesta din urmă să participe la guvernare, într-o formulă tripartită, împreună cu Mişcarea Legionară. 

Nu s-a ajuns, însă, la nicio înțelegere, deoarece Brătianu a dorit postul de viceprim-ministru și majoritateea ministerelor economice, lucru de neacceptat pentru Horia Sima.

Brătianu și-a continuat strălucita cariereă universitară, dar în 1947, în cadrul represiunilor dezlănţuite de autorităţile comuniste, este înlăturat de la catedra universitară şi de la conducerea Institutului de istorie, iar în septembrie i se fixează domiciliu forţat şi i se interzic contactele externe, potrivit culturainiasi.ro.

În noaptea de 7/8 mai 1950, a fost arestat de organele securităţii şi întemniţat la închisoarea din Sighet, fiind reţinut aproape trei ani, fără să fi fost judecat şi condamnat.

Marele istoric și unicul moștenitor al lui Ionel Brătianu a murit în aprilie 1953, la Sighet, la doar 55 de ani. Oficial, s-ar fi sinucis, dar variantele neoficiale spun că ar fi fost bătut până la moarte de un gardian.

Aceeași soartă o avusese, tot la Sighet, și unchiul său, Dinu Brătianu, dar încă din 1950, la vârsta de 84 de ani.

Astfel, Brătienii și Monarhia, care făuriseră România modernă, au fost înlocuite de stalinism, apoi de familia Ceaușescu, care au purtat țara prin „evul mediu al comunismului”.