Știți care a fost singura cetate românească ce nu a fost cucerită niciodată prin luptă? Veche de 650 de ani
Singura cetate românească ce nu a fost cucerită niciodată prin luptă are o vechime de 650 de ani și a fost reședința multor domnitori ai Moldovei. O singură dată a fost ocupată de o oștire străină, dar atunci s-a întâmplat fără luptă, într-un context special.
Singura cetate românească ce n-a fost cucerită niciodată prin luptă face part din șirul reședințelor domnești ale Moldovei.
A devenit faimoasă, intrând în legendă, mai ales datorită importanței pe care i-a dat-o Ștefan cel Mare și rezistenței sale în fața oricăror tentative străine de a o cuceri.
Probabil v-ați dat seama deja că e vorba de Cetatea Sucevei, ale cărei ruine stau și azi în picioare.
Cetatea Sucevei, singura care n-a fost cucerită niciodată
După Baia și Siret, Suceava a fost a treia localitate care a jucat rolul de reședință a domnilor Moldovei, ea îndeplinind vreme de aproape 200 de ani funcția de Cetate de Scaun pentru aceștia.
Cetatea Sucevei fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea oraşului medieval Suceava, fiind astăzi un monument istoric de nivel naţional.
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel şi ziduri de apărare, a fost consolidat şi completat în cadrul unui vast proiect cu finanţare în perioada 2011-2015, redându-i -se aspectul impunător, intrat în legendă.
Construcția Cetății de Scaun a Sucevei a început în perioada domnitorului Petru I Mușat (1367-1368).
Prima atestare documentară a Cetății Sucevei datează din 10 februarie 1388, în care este vorba despre un împrumut de 3.000 de ruble de argint frâncesc cerut lui Petru Mușat de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția.
Documentul se încheie cu textul: „Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388”, potrivit historia.ro.
În același an, Petru I Mușat, care era căsătorit cu sora regelui Poloniei Vladislav II Iagello (1386-1434), a mutat capitala Moldovei din Siret la Suceava.
Totuși, fortificația cunoaște apogeul în perioada domniei lui Ștefan Cel Mare (1457-1504), la aproximativ 100 de ani de la începutul construcției. Ștefan cel Mare este primul domnitor care fortifică locația aducându-i importante modificări.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei numit de turci? Era nepotul lui Ștefan cel Mare. Ucis în somn
Cetatea de Scaun a Sucevei avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale, iar în exterior, la fiecare colț, dar și pe mijlocul fiecărei laturi, erau bastioane cu latura de patru metri.
Cetatea Sucevei, menționată prima oară în 1388
Zidurile aveau o grosime de până la doi metri, iar intrarea în cetate se făcea printr-o poartă semicirculară.
Pe latura de est, la o distanță de aproximativ patru metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime de aproximativ zece metri. În perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-au pavat căile de acces spre cetate.
De teama unor atacuri otomane sau tătare, Ștefan cel Mare a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel.
Apoi, după câteva atacuri care au avariat cetatea, Ștefan cel Mare a dat dispoziție să se construiască un al doilea zid în jurul celui dintâi.
Fortificațiile și-au făcut treaba și după domnia lui Ștefan cel Mare, astfel că cetatea a fost asediata în anul 1485 de armatele otomane, apoi în 1497 de oștile poloneze conduse de regele Ioan Albert, dar niciodată nu a fost cucerită.
Totuși, cel mai mare pericol asupra cetății a planat în 1538, în timpul domniei lui Petru Rareș.
Nemulțumit de politcai ant-otomană a domnului, însuși sultanul Suleyman Magnificul a năvălit în Moldova în fruntea a 200.000 de soldați cu gândul de a ocupa cetatea.
Dându-și seama că nu poate rezista, Petru Rareș fugit în Transilvania, la Cetatea Ciceu, astfel că, la 14 septembrie 1538, Suleyman Magnificul intra fără luptă în Cetatea de Scaun a Sucevei.
Fortificația a fost jefuită, iar tezaurul moldovenesc a luat drumul Constantinopolului,
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Este momentul în care a dispărut și faimoasa sabie a lui Ștefan cel Mare, ce avea să se regăsescă, ulterior, expusă în Palatul Topkapâ din capitala Imperiului Otoman.Sultanul l-a lăsat în urmă, pe tron, pe un nepot al marelui voievod, Ștefan Lăcustă.
Cetatea, incendiată în 1564 de Alexandru Lăpușneanu
În 1564, Alexandru Lăpușneanu mută capitala principatului de la Suceava, la Iași, Vrând să intre în grațiile otomanilor, el ordonă incendierea mai multor etăți, printre care și cea a Sucevei și-și instalează reședința în „orașul celor șapte coline”.
Totuși, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, Cetatea Sucevei a devenit reședința domnitorilor Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și Ieremia Movilă (1595-1606), care s-au ridicat la luptă împotriva Imperiului Otoman.
Secretul era că, pentru un domn care se opunea turcilor, Suceava avea o poziționare mai bună decât Iașul, putând fi apărată mai bine.
La 1600, Mihai Viteazul face o amplă campanie militară în Moldova, iar apărătorii cetății se predau fără luptă. Domnitorul lasă o garnizoană la cetate, dar care piere după un atac al polonezilor.
În 1684, întreaga latură de nord a cetății s-a prăbușit în urma unui puternic cutremur. Domnitorii nu mai sunt interesați de cetate, astfel că începe să se degradeze.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
Primele lucrări de restaurare a cetății au loc abia la începutul secolului al XX-lea. În perioada comunistă s-au întreprins lucrări sumare de consolidare ale fortăreței.
Cetatea de Scaun a Sucevei, monument istoric
În 2015, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.
