Pentru cei care sunt coloana vertebrală a acestei noi ordini politice din România, analiza “Comisiei de Veneţia” va reprezenta, în mod previzibil, un amestec în afacerile interne ale unui stat suveran.
Civilizația română modernă, experimentul statal românesc modern însuși sunt în-inteligibile istoric și sociologic în absența înțelegerii comparative a rolului Franței și culturii franceze asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest colț de lume în ultimele 200 de ani.
România e membră NATO din 2004: s-a instalat deja un soi de rutină. Totul e în regulă! Am avut chiar capacitatea (și onoarea) de a organiza un summit al Alianței la București, pe vremea președintelui Traian Băsescu.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost constituită în anul 1949, plecând de la un nucleu de apărare colectivă (Tratatul de la Bruxelles din 1948) al primelor state participante: Marea Britanie, Franța, Olanda, Belgia, și Luxemburg.
Scufundat în mediocritate, copleşit de impostura care ne sufocă, colectiv, centenarul României Mari se confundă cu tribulaţiile penale şi politice ale domnului Dragnea şi acoliţilor săi.