În generația mea (la 21 decembrie 89, când am ieșit în stradă, aveam 26 de ani) Radio Europa Liberă (combinat uneori cu BBC și Vocea Americii) reprezentau singura sursă de informare necenzurată, reflectând evenimentele reale din țara mea și din lume. Emisiunile acelea au oferit un sprijin moral inestimabil națiunilor aflate câteva decenii în spatele Cortinei de Fier, adică în ”lagărul socialist”.
Din inerția alimentată de radicalele ambiguități ale tranziției ”postcomuniste”, posturile respective de radio și-au menținut emisiunile și după 90. Măsura de a închide antena românească (păstrată doar pentru spațiul ex-sovietic) a fost luată la Washington abia când am intrat în NATO și apoi în UE. Pe o bază de bun simț, s-a considerat că țări precum România și Bulgaria (ultimele integrate în lumea democratică occidentală) au dezvoltat deja democrații interne relativ funcționale, care presupun, desigur, și o presă independentă, aflată în serviciul unei societăți civile mature.
Decizia anunțată la Washington – care redeschide cele două antene radio la București și Sofia – reprezintă, simbolic vorbind, convingerea adminstrației americane că aceste două state est-europene necesită în continuare ”asistență pentru democratizare”, pentru că se află încă sub umbra unui ”trecut care nu vrea să treacă”. Am primit, obiectiv, o veste foarte proastă.
Chiar dacă unii se vor grăbi să spună că această nouă tactică americană e o reacție la revizionismul agresiv al Federației Ruse, nimeni nu poate nega faptul că ea implică și o evaluare negativă a situației democratice din cele două țări ”reactivate”. În fapt, redeschiderea emisiunilor de știri respective arată cu degetul, printre altele, starea lamentabilă a peisajului media românesc, dominat de un patronat intim asociat moștenitorilor vechiului regim, de un partizanat manipulatoriu și de o constantă sfidare a dreptului la informare corectă.
Citește comentariul integral al lui Teodor Baconschi pe platforma de dezbateri Marginalia
