Persoanele dificile din viața ta te pot face să îmbătrânești mai repede. Care este explicația?

Un studiu recent sugerează că relațiile sociale problematice pot influența chiar ritmul îmbătrânirii biologice.

Cercetarea, finanțată de Institutul Național pentru Îmbătrânire și publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences, a analizat impactul asupra sănătății al persoanelor considerate „dificile”, definite de cercetători drept indivizi care creează probleme sau fac viața celorlalți mai complicată.

Persoanele dificile din viața ta te pot face să îmbătrânești mai repede. Care este explicația?

Deși beneficiile relațiilor pozitive pentru sănătate sunt cunoscute de mult timp, studiul arată că interacțiunile tensionate pot avea efectul opus. Acestea pot crește nivelul stresului cronic și pot influența biomarkerii epigenetici asociați cu procesul de îmbătrânire, scrie Washington Post.

Citește și: Care sunt primele simptome de îmbătrânire care apar la femeile de peste 40 de ani. Când mergi la medic?

Cercetarea indică, de asemenea, că anumite categorii de persoane sunt mai predispuse să raporteze existența unor astfel de relații în viața lor, inclusiv femeile și persoanele cu o stare de sănătate mai fragilă.

Cum influențează relațiile sociale procesul de îmbătrânire

Numeroase studii au arătat că o rețea socială solidă are efecte benefice asupra sănătății pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă. Relațiile apropiate pot reduce riscul de declin cognitiv și mortalitate și, potrivit unor cercetări, pot încetini îmbătrânirea la nivel celular.

Totuși, nu toate relațiile sunt la fel de benefice. Unele pot fi ambivalente, adică pot genera atât sprijin și companie, cât și tensiuni sau stres. Alte relații sunt percepute aproape exclusiv ca fiind stresante.

Aceste interacțiuni pot funcționa ca factori de stres cronic. Prezența constantă a unei persoane care generează conflicte sau dificultăți poate transforma relația într-o sursă continuă de presiune psihologică.

Citește și: Un ingredient din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea. Cât de des ar trebui să o consumăm?

Pentru a analiza impactul acestor relații asupra îmbătrânirii biologice, cercetătorii au studiat datele a peste 2.000 de persoane participante la un sondaj de sănătate realizat în statul american Indiana.

Participanții au răspuns la întrebări despre relațiile lor sociale din ultimele șase luni și au evaluat frecvența cu care anumite persoane din cercul lor social le provocau neplăceri sau dificultăți.

De asemenea, participanții au oferit probe de salivă, analizate ulterior pentru a identifica modificări ale ADN-ului asociate cu îmbătrânirea biologică. Aceste date au permis compararea ritmului de îmbătrânire între persoanele care aveau în cercul lor social indivizi problematici și cele care nu se confruntau cu astfel de relații.

Rezultatele au arătat că, pentru fiecare persoană suplimentară care crea dificultăți în mod constant, ritmul de îmbătrânire biologică creștea cu aproximativ 1,5%. Practic, în loc să îmbătrânească cu un an biologic pentru fiecare an calendaristic, organismul ar putea avansa cu aproximativ 1,015 ani în aceeași perioadă.

Citește și: A fost descoperită vitamina care ar putea încetini îmbătrânirea. De ce trebuie consumată toamna?

Deși diferența pare mică, cercetătorii subliniază că astfel de efecte se pot acumula în timp și pot contribui la apariția mai timpurie a unor boli cronice. Impactul a fost mai pronunțat în cazul persoanelor care au raportat două sau mai multe relații tensionate în cercul lor social.

Totuși, studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Cercetătorii subliniază că rezultatele indică o asociere între existența acestor relații și ritmul de îmbătrânire, fără a putea afirma cu certitudine că interacțiunile dificile sunt cauza directă a accelerării procesului biologic.

Cine este mai expus relațiilor tensionate

Analiza datelor a arătat că anumite categorii de persoane sunt mai predispuse să raporteze existența unor relații tensionate în viața lor.

Femeile, de exemplu, au menționat mai des prezența unor persoane care le creează dificultăți comparativ cu bărbații. Cercetătorii explică acest rezultat prin faptul că femeile tind să fie mai implicate emoțional în relații și pot resimți mai intens atât efectele pozitive, cât și pe cele negative ale interacțiunilor sociale.

De asemenea, persoanele cu o stare de sănătate mai precară au raportat mai frecvent relații dificile. În astfel de situații, nevoia de îngrijire sau sprijin poate crea tensiuni, mai ales atunci când relațiile devin dezechilibrate sau percepute ca fiind unilaterale.

Experiențele negative din copilărie au fost, de asemenea, asociate cu o probabilitate mai mare de a avea relații tensionate la maturitate. Persoanele care au trecut prin astfel de experiențe pot fi mai vulnerabile la factorii de stres sau la evenimentele negative din viață.

În multe cazuri, relațiile problematice sunt întâlnite în cadrul familiei. Părinții și copiii au fost menționați mai des ca surse de tensiune decât partenerii sau soții. Cercetătorii explică acest lucru prin faptul că relațiile familiale sunt adesea profund integrate în viața oamenilor și dificil de renegociat sau întrerupt.

În afara familiei, colegii de muncă, colegii de locuință și, într-o măsură mai mică, vecinii au fost identificați drept surse frecvente de tensiuni. Aceste relații implică adesea obligații comune sau împărțirea unor spații, ceea ce poate amplifica conflictele.

Cum pot fi limitate efectele asupra sănătății

Specialiștii spun că primul pas este conștientizarea impactului pe care aceste relații îl pot avea asupra sănătății. În unele cazuri, evitarea interacțiunilor tensionate sau chiar întreruperea relațiilor foarte conflictuale poate reduce stresul.

Totuși, în realitate, nu toate aceste relații pot fi eliminate. Legăturile familiale sau cele profesionale pot implica obligații și responsabilități care fac dificilă distanțarea completă.

În astfel de situații, experții recomandă stabilirea unor limite clare în relații. Limitarea timpului petrecut în compania unei persoane care generează stres sau reducerea implicării emoționale pot diminua impactul negativ.

De asemenea, terapia sau consilierea pot ajuta la gestionarea conflictelor și la îmbunătățirea relațiilor tensionate. Planificarea unor activități de relaxare sau îngrijire personală înainte și după interacțiuni dificile poate contribui la reducerea stresului acumulat.

În același timp, este important ca oamenii să investească în relații pozitive, care oferă sprijin și stabilitate emoțională. O rețea socială solidă poate funcționa ca un factor de protecție împotriva stresului și a efectelor negative ale relațiilor tensionate.

Specialiștii subliniază că relațiile sociale rămân esențiale pentru sănătate. Izolarea socială este asociată cu numeroase riscuri, iar singurătatea este legată de sute de mii de decese anual la nivel global, potrivit unor rapoarte internaționale. Prin urmare, echilibrul între menținerea relațiilor și gestionarea celor tensionate devine un element important pentru sănătatea pe termen lung.