Somnul, deși esențial pentru sănătatea fizică și mentală, este adesea sacrificat în favoarea productivității sau a distracției nocturne.
Pe termen lung, lipsa odihnei afectează concentrarea, starea de spirit și chiar sistemul imunitar, dar cu toate acestea, mulți continuă să neglijeze importanța unui somn de calitate.
De ce avem poftă de alimente nesănătoase după o noapte în care am dormit puțin? Doctorii explică
Privarea de un somn odihnitor dereglează ritmul circadian al organismului, ceea ce poate duce la creșterea apetitului, adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase și un risc mai mare de obezitate și afecțiuni metabolice.
Citește și: Trucul banal prin care vei adormi mai repede seara. Ce să faci când te pui în pat
Din fericire, chiar și câteva nopți de somn consistent și de calitate pot ajuta la reechilibrarea sistemelor cheie și la inversarea unora dintre aceste efecte.
De ce avem poftă de alimente nesănătoase după o noapte în care am dormit puțin? Doctorii explică - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Cum deficitul de somn perturbă hormonii foamei
Organismul dumneavoastră reglează foamea printr-un circuit hormonal care implică doi hormoni cheie.
Grelina, produsă în principal în stomac, semnalează că aveți foame, în timp ce leptina, produsă în celulele adipoase, transmite creierului că sunteți sătul.
Chiar și o singură noapte de somn insuficient crește eliberarea de grelină și scade leptina, ceea ce duce la o foame mai mare și la o satisfacție redusă după mâncare.
Citește și: Te culci prea târziu? Află ora ideală de somn pentru fiecare vârstă și respect-o de acum înainte
Această schimbare este determinată de modificări în modul în care organismul reglează foamea și stresul. Creierul devine mai puțin receptiv la semnalele de sațietate, în timp ce crește nivelul hormonilor de stres care pot intensifica poftele și apetitul, scrie Science Alert.
Aceste schimbări nu sunt subtile. În studiile controlate de laborator, adulții sănătoși au raportat o creștere a foamei și pofte mai puternice pentru alimente bogate în calorii după doar patru-cinci ore de somn.
Efectul se agravează odată cu deficitele de somn continue, ceea ce poate duce la un apetit cronic crescut.
De ce creierul trece în modul de recompensă
Lipsa somnului modifică modul în care creierul evaluează alimentele.
Studiile imagistice arată că, după o singură noapte de privare de somn, cortexul prefrontal, care este responsabil de luarea deciziilor și controlul impulsurilor, are o activitate redusă.
În același timp, zonele legate de recompense, cum ar fi amigdala și nucleul accumbens, o parte a creierului care stimulează motivația și căutarea recompenselor, devin mai reactive la stimulii alimentari tentanți.
Citește și: Fructele pe care să le mănânci noaptea ca să dormi bine. Beneficii pentru piele, ten. Le ai în casă
În termeni simpli, creierul tău devine mai tentat de mâncarea nesănătoasă și mai puțin capabil să îi reziste. Participanții la studiile privind privarea de somn nu numai că au evaluat alimentele bogate în calorii ca fiind mai dorite, dar au fost și mai predispuși să le aleagă, indiferent de cât de foame le era de fapt.
Metabolismul încetinește, ceea ce duce la creșterea depozitelor de grăsime. Somnul este, de asemenea, esențial pentru controlul glicemiei.
Când sunteți odihnit, corpul dumneavoastră utilizează eficient insulina pentru a transporta zahărul din sânge în celule, unde este transformat în energie. Dar chiar și o singură noapte de somn parțial poate reduce sensibilitatea la insulină cu până la 25%, lăsând mai mult zahăr în sânge.
Dacă organismul dumneavoastră nu poate procesa zahărul în mod eficient, este mai probabil să îl transforme în grăsime.
Acest lucru contribuie la creșterea în greutate, în special în zona abdomenului. În timp, somnul deficitar este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și sindrom metabolic, un grup de probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, grăsimea abdominală și glicemia ridicată, care cresc riscul de boli de inimă și diabet.
În plus, lipsa somnului crește nivelul de cortizol, principalul hormon al stresului din organism. Nivelul ridicat de cortizol favorizează depozitarea grăsimilor, în special în regiunea abdominală, și poate perturba și mai mult reglarea apetitului.
