Unde s-ar afla ascunsă comoara lui Petru Rareș, fostul domn al Moldovei? Îngropată de aproape 500 de ani
Comoara lui Petru Rareș, fostul domn al Moldovei, a rămas o nălucă pentru generații de români care și-au încercat norocul în găsirea ei. Legendele spun că ea ar exista, totuși, două locuri numărându-se printre ascunzătorile posibile.
Petru Rareș și comoara sa au aprins imaginația multor oameni care au încercat s-o găsească de-a lungul secolelor.
Dar tezaurul fostului domn al Moldovei nu s-a lăsat descoperită, păstrându-și misterul până astăzi. Dar un sâmbure de adevăr, ca în price legende, ar putea exista.
Comoara lui Petru Rareș, ascunsă de domn din calea otomanilor
Petru Rareș a fost fost fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, mama sa fiind o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric.
El a domnit de două ori în Moldova, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei numit de turci? Era nepotul lui Ștefan cel Mare. Ucis în somn
Prima domnie s-a caracterizat prin acțiuni curajoase, incusiv contra Imperiului Otoman care își continua expansiunea către centrul Europei.
Era perioada cea mai intensă a sultanului Soliman I Magnificul, ceea ce îngreuna teribil misiunea unui conducător de principat minuscul creștin, din vecinătatea otomanilor.
Petru Rareș l-a iritat suficient de mult pe Soliman cu politica lui independentă, încât acesta a decis organizarea unei expediții de pedepsire a domnitorului.
La acest lucru a contribuit și rolul jucat de Petru Rareș în prinderea și executarea în Transilvania a lui Aloisio Gritti, trimisul special al sultanului și favorit al marelui vizir Ibrahim Pașa.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Astfel, Soliman s-a pus el însuși în fruntea unei armate uriașe care, după unele surse, aduna circa 200.000 de oșteni, campania fiind denumită „războiul sfânt pentru Moldova”.
Dându-și seama că nu va putea să se opună acestui tsunami otoman, Petru Rareș și-a luat familia și a fugit în Transilvania, la cetatea Ciceiului.
Soliman a intrat într-o Cetate de Scaun a Sucevei părăsită, de unde a prădat în primul rând tezaurul Moldovei.
Atunci se pare că e momentul în care dispare și faimoasa sabie a lui Ștefan cel mare, care, mult mai târziu, avea să reapară expusă în Muzeul Palatului Topkapî, fosta reședință a sultanilor.
În locul lui Petru Rareș, Soliman l-a pus pe Ștefan Lăcustă, un nepot al lui Ștefan cel Mare, acesta fiind primul domnitor numit de otomani în fruntea principatului.
Otomanii au jefuit tezaurul Moldovei în 1538
Despre jaful făcut atunci de turci a relatat și un călător străin, martor al evenimentelor, pe nume Anton Verancics.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
„Sultanul s-a întors la Constantinopol după ce a capturat o uriaşă comoară, precum şi mult bănet, pe care, după cum am auzit, îl îngropase voievodul Petru, în nişte butoaie foarte mari de vin, în chiar cetatea Suceava, şi nenumărate veşminte de lână şi de mătase, şi bătute cu ţinte de aur, pe care le-a găsit, şi, după ce fuseseră pricinuite Moldovei cele mai mari pagube – şi aceasta nu din partea turcilor, pe care, până atunci, îi oprise, chiar de la început, Sultanul de la jaf, cât mai ales din partea tătarilor”, scria Verancics.
Dar, în jurul lui Petru Rareș s-a țesut o legendă conform căreia, în momentul fugii sale în Transilvania, ar fi reușit să ia o parte din tezaurul țării, mult aur și bijuterii.
Acum, nu se știe dacă ascunderea comorii respective a avut loc în 1538, în momentul plecării peste munți sau în 1541, când a revenit pe tronul Moldovei, după ce a fost iertat de sultan.
Dar una dintre legende leagă locul comorii de cunoscutele formațiuni stâncoase Pietrele Doamnei din Munții Rarău.
„Urmăriţi de hoardele de tătari, doamna Elena şi fiul Ştefăniţă s-au refugiat într-o peşteră unde au început să se roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic.
Legenda spune că stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori.
Doamna Elena ar fi afirmat: „Aceasta este plata pentru salvarea noastră” şi, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă şi acum ascunsă de stâncile uriaşe”, conform stiridinbucovina.ro.
O a doua variantă presupune că aceasta ar fi îngropată în satul Pietroasa din judeţul Suceava.
Se spune că acolo ar exista o aşa-zisă „Prelucă a lui Rareş”, unde domnitorul şi-ar fi ascuns comoara, după ce a aflat că turcii se vor năpusti peste el.
În această regiune sunt destule peșteri, grote, ziduri și multe alte urme ale trecutului, unde Rareș Vodă ar fi putut ascunde o comoară.
Cert este că Petru Rareș a avut sufucienți bani, la trei ani de la invazia otomană, în 1541, pentru a-și recupera tronul.
Dar în a doua domnie a fost supus Porții, fără să mai încerce politici independente, până la moartea sa, în 1546. Își doarme somnul de vecgi la Mănăstirea Probota.
