Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită. A avut trei soții

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 14.03.2024 - 12:40
Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită - Foto: Arhiva
stefan cel mare cu doi fii

Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită. Evul Mediu românesc a avut parte de poveștile sale deosebite. Iar una dintre ele îl are în centrul acțiunii pe un fiu al marelui Ștefan cel Mare, cel care i-a moștenit cel mai mult calitățile, dar și defectele.

SHARE

Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită a avut trei soții. A moștenit firea iute la mânie de la ilustrul său tată, Ștefan cel Mare. Deși a avut o viață plină de evenimente și fapte de arme a rămas mereu în umbra părintelui său, alături de care este înmormântat la Mănăstirea Putna.

Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită. A avut trei soții

Deși a fost fiul legitim al lui Ștefan cel Mare și a dovedit că i-a moștenit curajul și înverșunarea și este înmormântat lîngă acesta, la Mănăstirea Putna, Bogdan „cel Orb” sau „cel Chior” a rămas o figură puțin cunoscută a istoriei noastre.

El a domnit în Moldova în perioada 2 iulie 1504 - 20 aprilie 1517. S-a născut la 16 iunie 1479 la Suceava, părinții fiindu-i marele domnitor și Doamna Maria Voichița. 

La sfîrşitul lunii iunie 1504, simțindu-și sfârșitul aproape, Ştefan ce Mare l-a impus ca succesor al tronului, conform moldovenii.md.

Lui Bogdan i se spunea „cel Chior" sau „cel Orb", deoarece, se pare că și-ar fi pierdut un ochi în bătălia din Codrii Cosminului din 1497, unde a luptat alături de tatăl său contra armatei poloneze conduse de regele Ioan Albert.

Citește și: Care au fost primii domnitori care au plătit tribut turcilor? Ce sumă trebuia să dea Ștefan cel Mare

Dar porecla i-a fost dată de cronicarul Grigore Ureche care -a descris drept „cel orb și grozav” în Letopisețul Moldovei, scris totuși, abia în secolul al XVII-lea, la mai mult de un secol după apoca lui Bogdan

Cu toate acestea, este puțin probabil ca porecla de „orb” să vină de la un defect fizic, deoarece cutumele epocii interziceau celor cu astfel de probleme să urce pe tron.

În plus, nici în reprezentările din frescele bisericilor, el nu apare ca având vreun ochi lipsă ori o problemă evidentă de vedere.

A încercat detensionarea relatiilor cu Polonia, cerând-o în căsăttorie pe sora regelui Poloniei, prințesa Elisabeta, în iunie 1505, căreia îi dăruise două cetăți ca semn al intențiilor serioase.și pentru cîțtigarea bunăvoinței regalului frate al acesteia.

Sigur, ca mai mareu, exista și un calcul politic, strategic. Se preconiza ca mireasa să aducă în calitate de zestre Pocuția, regiune situată între râurile Bîstriția (afluent al Nistrului) și Ceremuș (afluent al Prutului) și afată azi în componența Ucrainei.

Ștefan cel Mare și fiii săi, Bogdan „cel Orb” și Petru Rareș, așa cum sunt reprezentați într-o frescă de la Mănăstira Dobrovăț - Foto: Arhiva

Pocuția era un vechi măr al discordiei între Moldova și Polonia, inclusiv pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Prin căsătorie s-ar fi pus punct într-un conflict prelungit între ambele țări. Bogdan a apelat chiar la Papa de la Roma pentru înfăptuirea căsătoriei, dat fiind că prințesa era catolică, iar el ortodox.

Lucrurile păreau aranjte, dar totul s-a schimbat odată cu sosirea pe tronul Poloniei a unui nou rege care n-a mai admis căsătoria, dându-i peste cap planurile lui Bogdan Vodă, potrivit historia.ro.

Deși moștenise multe dintre calitățile ilustrului său părinte, Bogdan n-a preluat și înțelepciunea acestuia. 

De aceea, orbit de furie de refuz și împins de la spate și de boieri a invadat Polonia, tocmai în zona disputată, Pocuția, pe care a pustiit-o.

Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia

Au urmat câțiva ani de conflicte sângeroase între cele două tabere, încheiați cu victoria polonezilor, care l-au înfrânt decisiv pe Bogdan la 4 octombrie 1509, pe Nistru, lângă Hotin,

Ostilitatile s-au încheiat oficial la 7 ianuarie 1510, prin semnarea unui tratat de pace arbitrat de regele Ungariei.

Bogdan a pierdut Pocuția, pe care nu a mai reuşit sa o recupereze.

S-a consolat, în 1513, cu o nouă mireasă, prințesa Ruxandra, fiica domnitorului Mihnea cel Rău din Muntenia, după ce mai înainte fusese însurat cu Doamna Stana și cu Nastasia.

Lucru neobișnuit, niciuna dintre soții nu i-a născut vreun moștenitor, toți copiii lui Bogdan fiind din relații avute în afara căsătoriilor. 

Dintre ei, trei fii au ajuns, la rândul lor, domni ai Moldovei: Ștefăniță (1517 - 1527),  Alexandru Cornea (1540 - 1541) şi mai cunoscutul Alexandru Lăpușneanu (1552 - 1561 și 1564 - 1568).

Citește și: Cine a fost singurul sas care a ajuns domnitor al Moldovei? Era nepot al lui Ștefan cel Mare

Din păcate, Bogdan Vodă, fiul marelui Ștefan, nu s-a bucurat prea mult timp de noua lui soție.

El a murit, la 20 aprilie 1517, la doar 38 de ani și a fost înmormântat la Mânăstirea Putna, lângă părintele său.

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te