Atacuri xenofobe la adresa sportivelor cu dublă cetățenie de la gimnastică ritmică din partea FRGR

De aceată dată atacul xenofob nu este îndreptat spre un lucrător străin ci către sportive cu performanțe internaționale care au cetățenie dublă, română și americană.

Raportul ARADS documentează, printre altele, postările antrenoarei Cătălina Radu, membră a Comitetului Executiv al FRGR, care s-a adresat în mod jignitor surorilor Annalise și Christina Drăgan – gimnaste cu cetățenie româno-americană – cu afirmații de tipul: „Mergeți în țara voastră de unde ați venit și erați nimeni” și „nu avem nevoie de asemenea specimene în rândul nostru”.

Acest comentariu conține:

   •         Afirmații xenofobe și discriminatorii:

„mergeți în țara voastră de unde ați venit și erați nimeni” (cu referire la surorile Drăgan care au și cetățenie americană)

“Va urăm ,,drum bun “ unora de unde ați venit și celorlalte mergeți cu bine întrucât nu avem nevoie de asemenea specimene de oameni în rândul nostru!”

   •         Jigniri grave la adresa copiilor sportivi și a părinților acestora:

„sunt precum ploșnițele”

“Banii și minciunile închipuite de ea și spuse prin gura unei mămici fără ocupație care tot scrie în numele ei doar aberații și frustrări”

• Un limbaj incompatibil cu statutul unui oficial sportiv, marcat de dispreț, ostilitate și instigare la ură.

“Mergeți doamnelor cu odraslele voastre unde vedeți cu ochii”

Citește și: Dezvăluiri cutremurătoare din Gimnastica Ritmică: "Am fost luată de coc și făcută titirez prin sală"

Toate aceste afirmații au fost postate pe o rețea de socializare  într-un spațiu deschis de către Irina Deleanu, președintă în funcție a FRGR, care nu a intervenit în niciun fel pentru a modera sau descuraja tonul violent și discriminator, ci a permis continuarea acestui dialog toxic pe o platformă legată direct de imaginea conducerii federației.

Citește și: VIDEO A dispărut covorul de antrenament pentru gimnastică de la Floreasca. COSR dă 10.000 € pe lună

Acest comentariu a venit după douǎ postări ale Irinei Deleanu, președinta FRGR, care conțin de asemenea jigniri si calomnii la adresa unei antrenoare şi a unei sportive.

Fiind antrenor și membru al Comitetului Executiv al FRGR, Cătălina Radu are o responsabilitate etică sporită. Postarea publică atacă direct sportivi și părinți, ceea ce compromite imparțialitatea și credibilitatea instituțională.

Citește și: COSR, decizii majore în cazul "Abuzuri în Gimnastica Ritmică". Ce este obligată să facă FRGR

Tonul este negativ și generalizator („nu ne lasă în pace și ele și cei din UȘA”).

Construiește o opoziție „noi – românii” vs. „ei – cei din SUA”Reduce persoanele cu dublă cetățenie la un rol de „dușmani externi”, ceea ce este discriminatoriu.

Nu este un atac direct pe criteriu etnic, dar sugerează că sportivii cu origini străine sau dublă cetățenie ar fi o problemă, „cei care nu ne lasă în pace”.

Această formulare transmite îndoialǎ față de diaspora și față de cei care aleg să concureze pentru România având și altă cetățenie.

De asemenea, Teo Mateescu, o altă voce din comunitatea gimnasticii ritmice, a postat mesaje cu tentă naționalistă, de tipul „Tare România, putem și fără gimnaste cu dublă cetățenie, avem cu ce ne mândri”, iar aceste poziții au fost distribuite și apreciate inclusiv de către președinta FRGR, Irina Deleanu, fără nicio moderare sau dezmințire oficială.

Raportul ARADS subliniază că aceste declarații creează un climat ostil și discriminatoriu în sportul românesc, contrar principiilor Cartei Olimpice, legislației naționale privind egalitatea de șanse și obligației federațiilor de a proteja sportivii, în special minorii, de orice formă de abuz sau hărțuire.

În același timp, organizația avertizează că tolerarea unor astfel de mesaje de către oficiali ai federației transmite un semnal periculos, legitimând discursul urii și stigmatizarea sportivilor care aleg să reprezinte România, indiferent de originea sau cetățenia lor.

Președintele Nicușor Dan a condamnat dur xenofobia

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis recent un mesaj categoric împotriva oricărei forme de violență și instigare la ură, după agresiunea asupra unui livrator străin din București. „Condamn cu fermitate agresiunea asupra unui tânăr venit la muncă în București, care a fost lovit și umilit doar pentru că nu s-a născut aici. Asemenea fapte sunt intolerabile”, a afirmat șeful statului pe platforma X, subliniind că astfel de acte, oricât de izolate ar părea, constituie un atac la adresa valorilor fundamentale ale societății.

Mesajul prezidențial capătă o relevanță deosebită în contextul recentelor acuzații aduse conducerii Federației Române de Gimnastică Ritmică (FRGR).

Reacția președintelui Nicușor Dan vine, așadar, ca un apel nu doar la protejarea persoanelor vulnerabile, ci și la responsabilitatea instituțiilor publice și sportive de a sancționa ferm orice formă de xenofobie sau instigare la ură.

„Oricine trăiește și muncește aici merită protecție și tratament egal. Nu ura ne definește pe noi, românii, ci solidaritatea, ospitalitatea și toleranța”, a subliniat șeful statului.

În contextul acuzațiilor grave care planează asupra conducerii FRGR, rămâne de văzut dacă autoritățile competente vor demara anchete pentru a clarifica situația și pentru a asigura un mediu sigur și incluziv pentru toți sportivii români, indiferent de naționalitate sau statut.

Federația s-a răzbunat pe sportivele care au avut curajul să vorbească

Raportul ARADS detaliază un tipar sistematic de hărțuire, discriminare și umilire publică a sportivelor care au avut curajul să vorbească despre abuzurile din gimnastica ritmică românească. Rezultatul? Patru dintre cele mai bune zece gimnaste ale României din 2024 au fost eliminate din loturile naționale, marginalizate sau forțate să-și continue cariera în alte țări, iar peste 20 de sportivi minori au fost afectați colateral, prin sabotarea antrenamentelor și blocarea participării la competiții.

Acțiunile de intimidare și excludere au venit după ce ARADS a sesizat în mod repetat autoritățile despre un ciclu al abuzurilor din gimnastica ritmică, care durează de peste patru cicluri olimpice, adică cel puțin 16 ani.

Mărturii video

Aceste sesizări au fost însoțite de mărturii video ale 7 foste și actuale  sportive care au povestit experiențe traumatizante din perioada în care erau minore:

„Ne făceau tâmpițele, prostuțele, idiote, cretine, cretinoide.”

„Am fost luată de coc și făcută titirez prin toată sala.”

„Atât de grasă ești că nu te poți ridica de jos.”

„Trăiam cu sentimentul de frică și manipulare.”

„Făcută grasă în fiecare zi, vacă. Ești tâmpită, încordează-ți genunchii, întinde-ți picioarele.”

„Țărancă proastă, țărancă, țărâncuță… ciorbăreasă, săracă.”

„Tot așa, în direcția asta, pe mine m-a mai făcut odată Doamna Irina curvă și așa mi-a spus mie în sală când aveam 14 ani.”

„Am asistat la o bătaie cu bățul în cap… și îi spunea: trebuie să vezi panglica asta, ce ai fetiță, nu o vezi?

„Bătute, ciupite, jignite… venea subtil, să nu vadă cineva, și ne spunea: ‘Ești tâmpită, încordează-ți genunchii, întinde-ți picioarele’.”

„Pe o colegă, mică și firavă, după ce o ridicau, o trânteau pe podea.”

„A fost momentul când o fată nu putea respira și i s-a spus: ‘stai liniștită, dacă mori, nu răspund eu’.”

„Părinții m-au întrebat ce am pe picioare; i-am mințit că m-am lovit cu obiectele.”

„Se ignora când ne curgea sânge din nas sau eram accidentate.”

„Am rămas cu traume psihice care puteau fi evitate.”

„Am început să fac gimnastică de frică, nu de plăcere.”

„Frica te face vulnerabil și casabil. Nu mai ai încredere în antrenor.”

„Acum vorbesc pentru că astfel de practici încă se fac. Vrem să salvăm generațiile următoare.”

„În alte țări, există reguli clare împotriva abuzurilor; dacă nu se respectă, apar consecințe.”

„Au fost cazuri unde antrenoarea a continuat doar asistată de altcineva, pentru a preveni abuzul.”

„Sportivul are nevoie de sprijin, nu de frică.”

„Vreau ca generația următoare să aibă parte de o carieră mai frumoasă, fără traume.”

„Dacă simt că ceva nu e ok, să spună, să nu țină pentru ele.”

Raportul subliniază că în loc să protejeze sportivele, conducerea FRGR a reacționat prin retaliere, atacuri publice și marginalizarea copiilor și a antrenorilor care au vorbit despre aceste abuzuri.

Atacuri publice în emisiuni TV

Raportul subliniază că acțiunile de denigrare nu s-au limitat la postări pe rețelele sociale sau comentarii informale. În emisiunea “Campion la microfon” difuzată de către TVR Sport, Irina Deleanu a atacat-o repetat în direct pe sportiva Annaliese Drăgan și Christina Drăgan, multiplă campioană națională, afirmând:

„Fetița asta nu confirmă nimic… a făcut contraperformanță după contraperformanță. Christina a prăbușit obiectivul nostru…..

Tu când faci concursuri proaste pe bandă rulantă de la juniorat…După ce a trecut la seniorat… iar nu a reușit.”

Acest moment, difuzat public, a fost perceput ca o umilire deliberată, dublată de excluderea sportivelor din lotul național, ceea ce ridică suspiciuni de represalii pentru faptul că cele două au vorbit despre abuzuri.

Lipsa de reacție a autorităților

Un capitol distinct al raportului critică lipsa de reacție a Agenției Naționale pentru Sport (ANS) și măsurilor limite și fără efect ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).

În ciuda:

               •             multiplelor sesizări trimise de ARADS,

               •             petițiilor semnate de părinți,

               •             și scrisorilor deschise publicate de familiile sportivilor,

 nu au fost luate măsuri reale pentru oprirea abuzurilor sau protejarea minorilor.

Documentul arată că această inacțiune a permis ca discursul agresiv, excluderile și hărțuirea să continue, iar sportivele să fie stigmatizate public, unele fiind obligate să părăsească țara sau să abandoneze cariera sportivă.

Newsweek România a solicitat un punct de vedere și Federației Române de Gimnastică Ritmică. În momentul în care se va da curs solicitării noastre vom publica și poziția Federației Române de Gimnastică Ritmică.