De unde vine expresia „țara lui Papură Vodă”? Domnitorul Moldovei ce a fost poreclit așa a murit la 20 de ani

„Țara lui Papură Vodă” are înțelesul, la ora actuală, de o țară a nimănui, un loc fără stăpân, unde legile nu mai există ori sunt încălcate

La origine, însă, acum sute de ani, ea însemna altceva, fiind egată de situația dificilă a oemnilor simplu în timpul domniei unuia dintre cei mai ghinioniști domnitori ai Moldovei, mort la doar 20 de ani.

Papură Vodă, porecla dată lui Ștefăniță Lupu

Ştefăniţă Lupu, poreclit Papură Vodă, a fost fiul domnitorului Vasile Lupu şi al Ecaterinei Doamna domnind în Moldova între anii 1659-1661.

La vârsta de 12 ani Ștefăniță a fost întemnițat în fortăreața de la Buciulești-Bistrița, împreună cu mama și sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ștefan l-a detronat pe Vasile Lupu.

Documentele istorice atestă faptul că, la doar 16 ani, la insistenţele şi rugăminţile tatălui său aflat la Constantinopol, Ştefăniţă este numit domnitor în locul lui Gheorghe Ghica.

Citește și: Care este originea sarmalelor ? Cât sunt de românești? Ce țări își asumă inventarea lor?

Avea doar 16 ani. Ștefăniță era firav la trup din cauza îndelungatei detenții, însă cu mintea ageră.

Domnia sa a fost tulburată de domnul Țării Românești, Constantin Șerban, de turci și tătari, care aduceau pretendenți la tron.

De parcă aceste încercări nu fuseseră de ajuns pentru tânărul domnitor, în anul 1660 a urmat o ciumă și apoi o foamete cumplită.

Cea din urmă a fost provocată de prădăciunile tătarilor şi de o mare invazie de lăcuste.

Foamea era atît de teribilă încît oamenii, nemaiavînd hrană, au ajuns să-și vândă copiii sau să se hrănească cu coajă de copac și papură măcinată, în loc de pâine.

În domnia lui Papură Vodă, Moldova a trecut printr-o foamete teribilă

De aici i s-a tras domnitorului adolescent porecla de Papură Vodă. Martor ocular al acestor evenimente, Miron Costin scria în „Letopiseţul Ţării Moldovei” despre originea supranumelui.

„Înţelegând Ştefăniţă Vodă că treace Constantin Vodă Nistrul la Soroca, au ieşit la Colceani cu oastea sa ş-au pus tabăra acolea, însă oastea era pre puţină, că ţara într-aceia foamete era într-aceala anu, cât mânca oamenii papură uscată în loc de pâine, măcinând-o uscată. Şi de pe aceaia foamete porecliia şi pre Ştefăniţă Vodă, de-i dzicea Papură Vodă“, nota Miron Costin, potrivit adevarul.ro.

Astfel, înțelesul exresiei exprima o țară bântuită de foamete și iipsuri, unde oamenii trebuiau să supraviețuiască prin mijloace anormale.

Citește și: Singurul domnitor al Moldovei care putea rupe o potcoavă cu mâinile. A devenit personaj de roman

Ştefăniţă Vodă s-a îmbolnăvit de tifos și s-a stins din viață la Tighina, la 29 septembrie 1661, la doar 20 de ani.

Se dusese la Tighina ca să-i ajute pe turci și tătari să construiască cetăți de apărare împotriva cazacilor.

Se crede, totuși, că boierii ar fi grăbit şi ei moartea domnitorului, otrăvindu-l, căci „supărare și vrăjmășie făcea boierilor”.

O „supărare” pricinuise și spătarului Nicolae Milescu, căruia i-a tăiat nasul fiindcă se alăturase rivalului său, Gheorghe Ştefan.

Totuși, în scurta lui domnie, Ștefăniță s-a dovedit un bun apărător al intereselor Moldovei și cine știe ce fate glorioase ar fi făcut dacă nu se stingea atât de tânăr.

A căutat să întărească relațiile cu vecinii, i-a scutit pe țărani de biruri și a dezvoltat comerțul și economia.

Dar, dincolo de viața și domnia sa scurte, a rămas în istorie cu porecla deloc glorioasă de Papură Vodă.

Mai există și varianta ca la origine poreclei și a expresiei să se afle, de fapt, un haiduc oltean, Neagu Papură, mai scrie adevarul.ro.

Citește și: Cine a fost singurul domnitor român care s-a înecat cu tot cu calul? Avea doar 24 de ani

Despre acest Neagu Papură se ştie că, împreună cu alţi doi haiduci celebri ai Olteniei din perioada aceea - Pavel Lotru din Bălceşti şi Radu Ursan - a dat austriecilor cea mai grea lovitură, în toată perioada cât au stat în Oltenia.

Haiducii ar fi confiscat, la Drăgăşani, în anul 1726, vreo 20 de căruţe cu aur, provenind din taxele strânse de austrieci din Ungaria, Croaţia şi Ardeal,

Este posibil, astfel, ca de la acest Papură, ale cărui acțiuni au bulversat stăpânirea habsburgică din Oltenia, să se fi dezvoltat înțelesul ulterior de „țară fără reguli, fără legi, a nimănui”.

Dar, în istorie, porecla a rămas „lipită”, totuși, de numele lui Ștefăniță Lupu și foametea din timpul său.