Primul spital public din România, înființat în 1619 de un mitropolit al Moldovei. Când a apărut în București?
Primul spital public din România a fost înființat în 1619 de un mitropolit al Moldovei, în Suceava. Abia aproape un secol mai târziu o asemenea unitate medicală a apărut și în București, funcționând și în zilele noastre.
Există opinii care spun că srimul spital din România a fost deschis în Sibiu, într-o mănăstire, pe locul unde astăzi funcţionează un azil de bătrâni, pe actuala stradă a Azilului.
Era anul 1292 și a fost pentru prima data atestatã acordarea de servicii medicale unei comunităţi, pe actualul teritoriu al României.
Dar primul spital așa cum este înțeles în accepțiunea de azi a termenului a fost întemeiat în prima jumătate a secolului al 17-lea, la Suceava, de către Anastasie Crimca, Mitropolit al Moldovei și Sucevei în perioada 1609-1629.
„Bolnița lui Crimca”, primul spital public românesc
Cunoscut în epocă drept „Bolnița lui Crimca”, spitalul, deschis în 1619, va rămâne în istoria sistemului medical românesc drept primul spital public înființat într-o țară românească.
El era destinat bolnavilor și săracilor, iar acest lucru a fost consfințit printr-un act domnesc, emis la 16 mai 1619, de Gașpar Graziani, domn al Moldovei între februarie 1619 şi septembrie 1620, conform basilica.ro.
Citește și: Spitalul Colțea nu mai are bani și e nevoit să ia medicamente pentru bolnavii de cancer „pe caiet”
Potrivit unui documentar publicat de Mihai C.M. Ardeleanu în revista „Bucovina medicală”, așezământul avea „trei camere și 16 paturi” și era situat în zona străzii Petru Rareș de astăzi din orașul Suceava.
O serie de cercetări arheologice realizate în acel perimetru la începutul anilor ‘80 ai secolului trecut au condus la identificarea fundațiilor așezământului spitalicesc.
Spitalul lui Crimca exista, încă, la 1641, când l-a văzut misionarul catolic Pietro Diodato Bakšić: „În piață, în fața palatului domnului, se află un spital pentru bolnavi şi săraci, dar nu este prea mare”, consemnează și istoricul ieșean Ștefan Gorovei în volumul „Dragomirna. Istorie, tezaur, ctitori”.
Aşezământul ctitorit de înaltul ierarh era dependent financiar de Mănăstirea Dragomirna, deci se găsea sub patronajul Bisericii, şi nu era destinat asigurării asistenţei medicale târgoveţilor, ci doar celor „săraci şi neputincioşi, şchiopi şi orbi”.
Spătarul Mihail Cantacuzino a înființat primul spital din București
Pe de altă parte, cel mai vechi spital din București (funcțional și astăzi) își leagă numele de cel al spătarului Mihail Cantacuzino (1650-1716).
El este cel care a pus bazele spitalului Colțea, la 14 decembrie 1704, scrie easistent.ro.
Citește și: Jurnalist grec, șocat după ce a ajuns la urgențe în România. „M-am gândit imediat la Grecia”
Fascinat de modelul italienesc de la „Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” din Veneția, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor.
Mihail Cantacuzino a rămas ”de veghe” la Colțea chiar și după moartea sa.
Statuia spătarului, ridicată din marmură de Carrara de sculptorul român de origine germană, Karl Storck, străjuieste spitalul din 1869.
În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a renăscut din propria cenușă.
Citește și: Cine a fost domnitorul cu cele mai multe domnii în Țările Române? S-au întins pe patru decenii
Reconstrucția i se datorează lui Constantin Mavrocordat, cel care a domnit, cu întreruperi, de șase ori în Țara Românească și de patru ori în Moldova, în perioada 1730-1769
Clădirile reconstruite au mai fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888. După ce a fost refăcută, instituția și-a extins activitatea, înființându-se noi secții și clinici.
